Cine cere concesiunea lacului Brateş

Cine cere concesiunea lacului Brateş
Evaluaţi acest articol
(20 voturi)

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) ne-a informat că sunt patru solicitări de acordare a concesiunii luciului de apă al Lacului Brateş, formulate de: SC Comfig SRL, SC PAF Media SRL, SC Gropeneanu Com SRL şi Rusu Ibolya.

Prin SC Comfig SRL, familia de piscicultori Mihalache încearcă să obţină concesiunea lacului. Cosmina Mihalache e împuternicit, dar şi acţionar alături de Monica Micu. Din familie fac parte şi ing. Ionuţ Mihalache, dar şi tatăl său, Grigore Mihalache, care se ocupă de balta Mălina. La începutul anului, Grigore Mihalache estima că “s-ar ieşi pe piaţă cu 1.000 de tone de peşte pe an. Iar vânzarea s-ar face legal, deci statul ar încasa impozite”.

Prin Galaţi s-a auzit mai demult că fostul deputat Florin Pâslaru ar urma să se ocupe de Brateş. Contactat telefonic, acesta ne-a declarat: "Vom face pe dracu' în patru ca lacul Brateş să dea din nou peşte. Sigur, lacul poate fi şi o zonă de agrement, dacă e făcută elegant. Potenţialul e mult peste media europeană (...) Ar mai trebui construite nişte canale, ar mai trebui investiţi nişte bani. Vom încerca să facem asta, cu ajutorul Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean. Din experienţa vă spun că e nevoie de un om care să se zbată pentru asta. Pentru că atunci când vin bani de la autorităţile locale, vin şi de la Guvern”.

Solicitarea depusă la ANPA îi aparţine nu fostului deputat, ci SC PAF Media SRL, ai cărei acţionari sunt Valerica Pâslaru şi Florin Alexandru Ioan Pâslaru, adică soţia şi fiul lui Florin Pâslaru. Inginer piscicol şi fost şef de fermă, Pâslaru a fost director executiv la Pescogal SA din 1994 în 1997. Ulterior, Pescogal a falimentat.

SC Gropeneanu Com SRL este o societatea cu sediul la Brăila, iar Aurel Gropeneanu este acţionar unic. Cu privire la intenţiile sale pentru Brateş, managerul ne-a declarat: "Atâta timp cât am două bălţi în Brăila şi sunt liderul local la vânzare de peşte, e şi normal că vin să fac treabă serioasă".

Robert Rusu, fiul Ibolyei Rusu, a precizat: "Noi avem acolo pereul de dale, călugării şi pompele. Cine altcineva să ia concesiunea şi cum să intre în fermă? Cu elicopterul? Vrem să facem treabă serioasă acolo, în special piscicultură".

Luptă grea pentru luciul de apă

Concesiunea luciului de apă al Lacului Brateş a fost solicitată, de-a lungul timpului, de mai multe persoane. În 2007, spre exemplu, o asociere de cinci investitori, din care a făcut parte şi inginerul Grigore Mihalache, a reuşit să obţină concesionarea prin atribuire directă, în baza faptului că un alt participant, Stelian Rusu, deţinea activele fostei "Piscicola" Galaţi, din preajma lacului. S-ar fi mers pe ideea că doi dintre asociaţi, bucureşteni, ar fi atras patru milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, bani de investit  la Brateş. Banii n-au venit niciodată, asociaţii nu s-au mai înţeles, Stelian Rusu a decedat, iar concesiunea s-a pierdut.

Solicitări au mai fost, inclusiv din partea lui Alfonso Caldarone, un italian care afirma că a avut afaceri cu peşte în Belgia şi care a cumpărat active la Brateş.

Statul nu a mai acordat însă nimănui concesiunea.  De ce? Răspuns oficial nu există. S-a zvonit că politicieni din ultimele guverne ar fi pus ochii pe lac şi l-ar fi păstrat pentru zile negre. Alte surse susţin că procedura de concesionare va avansa doar când va apărea omul potrivit pentru a lua Brateşul. Curios, acum lucrurile par să se mişte...

În ultima sută de ani, lacul s-a micşorat de 13 ori

Suprafaţa Brateşului a scăzut, de la 27.000 ha, cât era iniţial, la doar aproximativ 2.000 ha, astăzi. Adâncimea medie a scăzut şi ea până la 1,2 metri. Istoric, au existat trei etape de modificare a lacului. Între 1927 şi 1931 s-a construit calea ferată Galaţi-Prut (Reni), care a separat Brateşul de legătura cu Dunărea. Apoi, s-a construit digul Şiviţa-Prut, care a împărţit lacul în două: Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos (sau de Nord şi de Sud). Bazinul Brateşului de Sus (situat în amonte de dig) a fost desecat. A rămas doar Brateşul de Jos: circa 14.400 de hectare, dintre care doar 7.900 ha de luciu de apă. În perioada 1947-1949 s-a constituit un dig de apărare la Prut, iar între 1962-1969  s-a desecat masiv şi în bazinul Brateşului de Jos. Din 7.900 de hectare de luciu de apă, comuniştii au lăsat doar un polder de circa 2.120 de hectare - Brateşul de astăzi.

Citit 15374 ori Ultima modificare Sâmbătă, 24 Decembrie 2016 14:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.