Avem un fond forestier fărâmițat și exploatat haotic de către proprietarii privați și printre cele mai multe terenuri degradate din țară
Pe deasupra, nici clima nu ne ajută prea mult, ba chiar dimpotrivă. Efectele secetei din anii 2020-2022 se manifestă cu întârziere, astfel că peste 200 de hectare de păduri se usucă "pe picioare". Toate acestea, dar și multe alte aspecte, sunt detaliate într-un raport dat publicității recent de către Direcția Silvică Galați. La final, și vestea bună.
Organizatoric, Direcția Silvică Galați este compusă din patru ocoale, 15 districte, 78 de cantoane și trei pepiniere silvice. Direcția gălățeană administrează în prezent o suprafață de 37.260 ha, din care 20.738 ha sunt fond forestier de stat și 16.522 ha - fond forestier privat (unde se asigură servicii de paza fondului forestier).
"Aproape 40% din aceste proprietăți private sunt suprafețe cu câteva mii de proprietari, respectiv cu proprietăți mai mici de un hectar, conturând astfel imaginea unui fond forestier fărâmițat și constituind astfel principala problemă în dezvoltarea durabilă a pădurilor județului și menținerea funcțiilor ecologice ale acestora", conform raportului citat.
Defrișări necontrolate ale pădurilor private
Activitatea Direcției Silvice Galați este marcată de particularitățile zonei de silvostepă aridă cu tendințe spre deșertificare. "Cu alte cuvinte, este marcată de feedback-ul pe care natura îl oferă la defrișările necontrolate ale proprietarilor privați de pădure, activități desfășurate într-o manieră inconștientă, neridicându-le niciun semn de întrebare despre efectele adverse ulterioare. Se remarcă din nou o trăsătură a acestor proprietari, care se caracterizează prin faptul că, atâta timp cât își satisfac nevoile de moment, nu le mai pasă de consecințele ecologice pe termen îndelungat. Însă, în momentul în care consecințele negative (inundații, alunecări de teren, secetă prelungită etc.) încep să își facă simțită prezența, factorii decizionali de resort ar începe căutarea de soluții de redresare, conștientizându-se abia foarte târziu că prețul satisfacerii nevoilor private s-a dovedit a fi unul prea mare pentru capacitatea mediului de susținere".
Ni se usucă pădurile
Potrivit raportului Direcției Silvice Galați, se manifestă cu întârziere efectele secetei din anii 2020-2022, continuate și în anul 2023. Au fost semnalate, astfel, peste 200 de ha afectate de fenomenul de uscare. "Fenomenul se manifestă în general la salcâmete, în două cantoane silvice din zona Luncii Siretului și, recent, în suprafețe ocupate cu arborete de stejar din nordul județului. După întocmirea documentațiilor și obținerea aprobărilor prevăzute de legislația silvică în vigoare, recoltarea acestor suprafețe și declanșarea lucrărilor de regenerare vor fi realizate cu prioritate".
"Direcția Silvică Galați sprijină sub raport tehnic și cu material biologic (contra cost) activitatea de regenerare a pădurilor din sectorul privat, precum și de împădurire a unor terenuri degradate inapte pentru folosințe agricole.
În decursul anului, Direcția Silvică Galați parcurge cu lucrări de regenerare o suprafață de peste 472 ha în fondul forestier de stat aflat în administrare, din care 356 ha regenerări naturale și 116 ha regenerări artificiale (împăduriri)".
Suprafețe mari de terenuri degradate
Condițiile naturale de climă, relief, regim de precipitații, vegetație și substrat litologic, coroborate cu o agrotehnică necorespunzătoare de gospodărire a fondului funciar, fac ca județul Galați să se numere printre județele cu cele mai mari suprafețe de teren degradat din țară, se menționează în raport. "Necesitatea acțiunilor de împădurire este dictată de aceste forme accentuate de degradare, și anume: eroziune de suprafață accentuată și eroziune de adâncime, numeroase ravene, ogașe, rigole și șiroiri, forme de degradare. Toate acestea conduc la scăderea fertilității solului, activarea secetei, micșorarea producției agricole, reducerea suprafeței arabile, înrăutățirea regimului apelor, colmatarea lacurilor de acumulare, poluarea solului, îngreunarea exploatării terenurilor agricole și, nu în cele din urmă, la degradarea drumurilor și așezărilor omenești".
Se adaugă și aici factorii ecologici extrem de limitativi, cum sunt deficitul de apă în sol în perioada de vegetație, versanți lungi neuniformi, ondulați, cu grad ridicat de frământare, insolație, evapotranspirație excesivă, expoziție însorită, pantă ridicată, sol lipsit în cea mai mare parte de humus. Formele de relief caracteristice acestor terenuri, combinate cu elemente de climă (ploi torențiale în perioada de vară, vânt, temperatură) și de substratul petrografic format ca loess și nisipuri favorizează în mod continuu procesul de eroziune de suprafață și de adâncime.
Un alt "factor" agravant, omul
"Factorul antropic - prezent prin pășunatul excesiv, nerațional, practicat de-a lungul timpului pe orice fel de vreme, fără un asolament, fără fertilizări, pe terenuri cu pante în general de peste 20º, cu substraturi petrografice foarte friabile eroziunii de suprafață și de adâncime, orientarea greșită a parcelelor și a drumurilor de exploatare - a condus la transformarea a suprafețe mari de pășuni în terenuri degradate. Formele de degradare a terenului conduc la reducerea suprafeței de pășune atât în treimea superioară a versanților, unde majoritatea solurilor au eroziune excesivă, cât și în aval, pe ravene puternic dezvoltate pe firul văii; chiar și cele ce traversează perimetrul pe linia de cea mai mare pantă se lărgesc și se adâncesc continuu spre amonte și în lateral, punând în pericol localitățile învecinate".
Există și o veste bună: împăduririle reprezintă cele mai eficiente și mai ieftine măsuri ameliorative de contracarare a tuturor efectelor negative prezentate anterior, spune Direcția Silvică. În ecosistemele afectate, ideea de bază promovată este conexiunea dintre acestea și activitatea agroindustrială desfășurată în vecinătate, prin crearea unui echilibru "sănătos" între cerințele ecologice și managementul agroindustrial, cu beneficii pe termen lung aduse elementelor de mediu și oamenilor. În acest sens, Direcția Silvică Galați a încheiat protocoale de colaborare cu foarte multe instituții de învățământ din județ, atrăgând totodată și alte instituții și ONG-uri în acțiuni ecosilvice pentru dezvoltarea unei conștiințe reale asupra protejării și promovării importanței pădurii.
