A murit Maria din vale!...
şi parcă nu am cuvinte să spun nimic...
doar să-mi aduc aminte că m-a învăţat
cât de mică-i distanţa dintre căldură şi frig!
Doar să-mi amintesc despre un zâmbet
şi despre o vorbă liniştitoare
când credeam că nu mai pot, că am să mor
de greutate şi de supărare!
Doar să vă zic la toţi şi la toate
că mi-a umplut şi suflet şi blid şi pahar...
şi cum întotdeauna mi-a spus „la revedere”,
să nu mi se pară de tot în zadar!
A murit Maria din vale!...
şi adâncă şi înaltă şi lungă tăcere se lasă,
şi nu mai am cuvinte să spun nimic...
doar clopotul se aude ca o chemare acasă!
