Duminica trecută. În stația de autobuz de lângă fosta agenție CFR. Exact pe locul de parcare al autobuzelor şi al troleibuzelor, o limuzină de beizadea libidinoasă stă-n ciuda călătorilor şi a celui mai elementar bun-simţ. Cu mâneci scurte, ca să-şi etaleze tatuajele de neam prost şi să-şi arate muşchii de matahală mizerabilă, beizadeaua se dă mare, cercetează jurul şi-l viciază cu aerul său de bestie latentă, îşi aprinde o ţigară, mânjeşte văzduhul şi-l sfărâmă cu ochii congestionaţi de supremaţia eu(lui) ticălos, deschide portiera și porneşte decibelii cu sutele, cu miile, torturează şi terorizează toată zona, tulbură orice şansă de odihnă, sfidează orice logică, îl doare-n cot de dreptul la linişte al celor care plătesc taxe, biruri, impozite, haraciuri, tributuri, atenţii, gheşefturi, şperţuri... tocmai pentru a beneficia de intervenţia celor plătiţi să asigure ordinea şi disciplina publică în oraşul scăpat de sub autoritate şi zvârlit în ghearele dezdumnezeirii. Zgomotul produs de aceşti jucăuşi tremurici cu pretenţii de aristocraţi, că nu-i singur târtanul cu limuzină, se aude tocmai la orice Poliţie, trece tocmai de orice Poliţie, huruie şi bate până la Poliţia din Zaclău, până la urechile celui mai surd poliţist de... proximitate. Însă, ţi-ai găsit să răsară vreo uniformă de bugetar în slujba cetăţeanului asaltat de aceste farfarale, de aceşti hormoni ai ticăloşiei, de aceste multe lichele de bani/gata furaţi, de aceşti rebeli fără cauză, de aceşti teribilişti aflaţi în infracţiune ori la limita infracţiunii, de aceşti cruciaţi ai celei supranumite Sfânta Lene şi ai celui supranumit Marele Mucenic Somn, de aceşti inşi călcători pe orice lege, pe orice poruncă, pe cadavre şi pe morminte?! Nici vorbă, nici gând să apară vreun bugetar cu haine, sirenă şi girofar de (la) stat!... Sigur că da! Spaima domină cartierele! Nu răsare nici un poliţist, nimeni n-are curaj să le zică vreo ceva (de dulce sau de post) acestor hahalere cu filet pe stânga, acestor pui de lele făcuţi printre etaje, printre creieraşe de dame şi fanţi de treflă, printre achene de răsărită şi rachiu!
La şapte şi jumătate, beizadeaua-n maiou opreşte panarama, cercetează văzduhul pe care l-au împuţit cu prezenţa, se suie-n limuzină, demarează-n trombă, trece pe roşu... (da, aţi citit bine: trece pe roşu!)... şi dispare-n viteză de raliu, mulţumit de spectacolul/ evenimentul pe care tocmai l-a oferit în ţara cu alde Iohannis, alde Ciolacu și alde alți și alți "aleși" contemporani!
