Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Între timp, chiar şi timpul rămâne în urmă

Scris de Sâmbătă, 18 August 2012
Şi niciodată nu sunt mai singur ca acum, în pădurea asta supărată şi nebună! ciocârliile se înalţă şi cad ca nişte echere de lemn! macii aleargă cu grâul în spinare, spre încă necunoscuta gură de rai! luna îmi pare craniul unei bestii!...(o, Faust, ce sublimă rătăcire de-o clipă!)...Iată, ideile umblă…

O naştere verticală şi o pasăre umplută cu mister

Scris de Vineri, 17 August 2012
Prima dată, îmi este dor până la şapte şi-un sfert! după care, alerg la mormântul lui Rimbaud să-i cer un cuvânt (pentru tine) împuşcat în genunchi! altfel, nu mi se supune! altfel, nu-mi răspunde la comenzi! apoi, adorm la umbra smochinului...şi visez o femeie născând vertical o piatră/ de/ colţ…

Şi-a luat umbra şi a plecat să şi-o piardă (ultima scrisoare a tânărului găsit sinucis în lanul de porumb)

Scris de Joi, 16 August 2012
Întorc privirea şi văd o voce de floare de toamnă, crizantemătoare, diafană şi alergând: ea nu mai locuieşte cu mine! ea şi-a luat umbra pe care ai mângâiat-o cu lăcomie şi a plecat să şi-o piardă! ea m-a lăsat singură şi să te caut cu brutalitate, fiindcă îi mărturiseai (într-un…

Teza de doctorat a domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna 13

Scris de Miercuri, 15 August 2012
Poşta română se osteneşte să-mi care (aproape zilnic) o sumedenie de plicuri cu tot felul de scrisori, care mai de care mai bizare, formidabile, agramate, delirante, stupide, pure şi simple, neverosimile, mincinoase, erotice, minunate, parfumate, hâţânate, dezacordate, persuasive, lungi, scurte, hilare, democratice, politice, cosmice, ditirambice, mizerabile, ademenitoare...Printre acestea, iată şi…

Sunt iarbă până unde a ostenit lumina

Scris de Marți, 14 August 2012
  Şi, cum povesteam în ziarul de alaltăieri, criminaliştii l-au desfăcut bucată cu bucată pe băiatul de douăzeci de ani. L-au desfăcut acolo, în lanul de păpuşoi, că nu exista nici o suspiciune în legătură cu motivele decesului: sinucidere...şi gata! ce mai tura-vura! ce mai atâta zarvă pentru un balaur…

Nişte păianjeni încremeniţi şi blânzi de mirare

Scris de Luni, 13 August 2012
  Tânărul găsit mort în păpuşoi (despre care am scris în ziarul precedent) avea un obicei foarte ciudat, cel puţin pentru consătenii săi, şi nu numai. Toţi oamenii se (cam) fereau de el, deşi îi răspundeau la bineţe. Tânărul trecea foarte respectuos pe drumul satului (sat scurt şi cuprinzător, cu…

La trei şchioape de mort

Scris de Sâmbătă, 11 August 2012
L-au găsit mort în păpuşoi, la vreo treisprezece azvârlituri de băţ distanţă de casă, pe tarlaua căreia localnicii îi spun Andruş. L-au descoperit nişte oameni de câmp, prăşitori din tată-n fiu, harnici şi liniştiţi, pâinea (dar şi mămăliga) lui Dumnezeu, cum se zice în spaţiul născător de veşnicie, de mioare…

Precizie şi randament la locul de muncă

Scris de Vineri, 10 August 2012
În ultima vreme (cam din decembrie '89, încoace) m-am specializat în omorât muşte. Adică, sunt un fel de ucigaş pe veresie, un fel de pierde-vară care practică mucucidul. Această activitate este foarte frumoasă, persuasivă pentru lumea înconjurătoare invadată de muşte, cere tact şi preciziune moleculară, randament optim, atenţie distributivă, apetit…

Cât pe ce să mi se pară că mi s-a părut...

Scris de Joi, 09 August 2012
Şi mă ia mama la rost! şi mă ia mama la trei păzeşte! şi mă ia mama la doamne ajută! şi mă ia mama la pune mâna pe carte! şi mă ia mama la fii cuminte! şi mă ia mama la du-te cu vaca! şi ce bine mă fugăreşte mama…

Scrisoarea domnului care a iubit-o foarte mult pe doamna Fofârlica

Scris de Miercuri, 08 August 2012
Am ţinut enorm la interiorul şi exteriorul doamnei Fofârlica. M-am lăudat cu apucăturile şi însuşirile sale, dar am făcut-o în absenţa ei. Nu i-a convenit. Vrea să mă afişez cu ea, să mergem la toartă, cum se zice. Eu nu-s de acord. De ce să ne vadă lumea, şi să-şi…

Un vultur cu pene pustii pe rugul verde-amar

Scris de Marți, 07 August 2012
Exact aceea a fost să fie prima clipă scăpată din pliscul vulturului cu pene pustii. Exact aceea a fost să fie ultima privire adusă de mare pe ţărmul meu solitar. Stâncile s-au oprit din mişcare, ochii mei s-au făcut ruşinii de atâta îndumnezeire erato/formă şi îmbrăcată în verde-amar!... După aceea,…

Mişcări deplasate şi prevederi vizionare (II) (orez la Maşniţă)

Scris de Luni, 06 August 2012
Între timp, conform situaţiilor şi obiceiurilor invers proporţionale, coada creşte, însă orezul scade. Chiar dacă nu spune nimeni, se simte (în aer) cum pârdalnica graminee se face puţină, din ce în ce mai puţină, spre ciuda afişată a mâncătorilor de pilaf şi alte delicatese fundamentale cu orez la bază, la…

Mişcări deplasate şi prevederi vizionare (I) (orez la Maşniţă)

Scris de Sâmbătă, 04 August 2012
Am un noroc chior. Dă peste mine exact când mi-i lumea mai dragă. Şi tare mi-i dragă, domnule! Ca sarea-n ochi, nu alta!... O femeie între patru vârste aleargă pe lângă aprozar şi zbiară ca muşcată de streche. Să vezi şi să nu crezi, parol! 1. Fugiiiţi! veniiiţi! bagă ureeez!…

Despre nimic, nu se ştie tot; despre tot, nu se ştie nimic (III)

Scris de Vineri, 03 August 2012
Aşadar, cum ziceam în rubrica de ieri, te repezi la coadă, cu bostanul în cumpănă. Cineva vinde deodorant pe sub mână. E bun şi ăsta, să fie acolo, că mai aleargă locuitorul prin sufragerie, după muşte ori după nevastă, mai fuge cu ghioaga după administrator, după diferite scopuri care scuză…

Despre nimic, nu se ştie tot; despre tot, nu se ştie nimic (II)

Scris de Joi, 02 August 2012
Deci, după ce nu cumperi nimic din cele din rubrica de ieri, nu cumperi nici fasole. Mai bine, faci un ceai. Pentru ceai, se găsesc de toate: pătlagină, rostopască, măcriş, volbură, lăptuci, fărmătură, mentă, măceş, tei, valerianae rhizoma, troscot, lupuli strobuli, coada-şoricelului, crataegi folium, mimoza pudica, cicoare, sunătoare, leonuri herba,…

Despre nimic, nu se ştie tot; despre tot, nu se ştie nimic (I)

Scris de Miercuri, 01 August 2012
Plouă. Toamnă târzie, spre iarnă. Vreme de scos sfeclă, de păscut oile, de dat bocancii cu untură de gâscă. Melancolia tremură pe stradă, în tramvai, în dormitoare, în sindicate, în bulion. Cam frig. Caloriferele frig încet tare. Toate drumurile duc în piaţă. Despre cărări nu se ştie nimic. Despre nimic...nu…

De dragoste, cu buruiană de urât

Scris de Marți, 31 Iulie 2012
Grigore se întoarce acasă, mai grăbit ca de obicei. A trecut şi pe la velniţă, a ciugulit niscaiva rachiu, dar nu vrea să-l prindă anaforul pe şosea. Se simte mulţumit: ţesălase caii, se mai uitase la cotigă, la plug... şi acum aşteaptă să tragă prima brazdă pe folos. Cam la…

Foarte scurt şi istoric dialog cu puţin timp înaintea inaugurării orânduielii sclavagiste

Scris de Luni, 30 Iulie 2012
Prima scenă(Discuţia are loc pe fond nervos, la marginea comunei primitive. Moto-ul, scris pe o pânză pentru reclame la mari reduceri de preţuri, este legat între un nuc bătut măr şi un măr de lângă drum. Antagoniştii, un îndepărtat viitor student pseudonim în vacanţă şi un politic/os în concediu medical…

Foarte scurt şi istoric dialog între 1 şi 2

Scris de Sâmbătă, 28 Iulie 2012
1) Voi, mă? voi sunteţi oameni de cultură? nu vedeţi că umblaţi cu pantofii scofâlciţi, vai de capul vostru, cu haine de pomană? ce-aţi făcut, mă, pentru mesele populare? vă doare-n cur/bura Carpaţilor că ele n-are ce mânca! da' nici voi n-aveţi ce băga sub nas, mă! este? de ce…

Două lacrimi de când a fost să fie mire

Scris de Vineri, 27 Iulie 2012
Un moldovean pur sânge (plin de veselie şi Cotnari, şiret şi hâtru şi şugubăţ până la Dumnezeu şi înapoi, opincar cu cel puţin zece copii şi cel puţin cincizeci de nepoţi) îmi trimite o scrisoare electronică (poşta de hârtie-i falită) prin care mă roagă să-i spun dacă sunt în stare…

În măr, sub măr şi departe de măr

Scris de Joi, 26 Iulie 2012
Moş Iancu Cujbă are un măr acru. Îl are în ogradă. Chiar la un metru de prispă locuieşte şi creşte şi se înalţă acest măr. Şi ne primeşte pe toţi (cu veselie şi cu crengile deschise), chiar dacă nu suntem de-ai lui. Sunt mulţi, ai lui: Constantin, Tincuţa, Zânica, Victoraş,…

Mă sui să văd ce am uitat pe pământ

Scris de Miercuri, 25 Iulie 2012
După cum arată treptele, pe scara asta n-a mai urcat şi n-a mai coborât nici zare de om. Cred că tocmai de atunci, de la începutul omului pe această sferă de lut, nici un picior de bărbat ori de femeie nu a mai pus talpa pe acest substantiv care leagă…

Unde nu mai stau de vorbă niciodată

Scris de Marți, 24 Iulie 2012
Bunica Elena. Mama lui tata. Bătrână. Şi gârbovită. Merge aproape în unghi drept. Mi-i milă. Tare mi-i milă de ea. Toată viaţa - mai mult văduvă şi cu o droaie de copii în bătătură şi în grijă. Bătrână, dar cu sufletul curat în faţa oamenilor şi a lui Dumnezeu. Îşi…

La două inimi depărtare de ea

Scris de Luni, 23 Iulie 2012
Mai demult, după plecarea mamei spre ultimul cer, mi-a fost dat să trec printr-o întâmplare ciudată, dar frumoasă/inedită în substanţa ei. Întorcându-mă de la redacţie (pedestru, cum nu-mi stă în obicei) trec prin cartierul cu parohia sfântul Spiridon. O ţâră mai la deal, cam la o sută de metri după…
Pagina 111 din 115