* Liderul Sindicatului Lucrătorilor de la Dunăre „Farul”, Ştefan Frunză, propune împărţirea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos în două regii autonome, cu sediile la Galaţi şi Giurgiu * Măsura ar avea ca rezultat administrarea mai eficientă a şenalului navigabil şi reducerea pierderilor AFDJ *
Într-o scrisoare trimisă recent pe adresa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, liderul Sindicatului „Farul” din cadrul AFDJ, Ştefan Frunză, propune reorganizarea regiei gălăţene în două unităţi separate, având sediile la Galaţi şi la Giurgiu. Acestea ar urma să administreze şenalul navigabil al Dunării pe câte unul din cele două sectoare - maritim şi, respectiv, fluvial, iar finanţarea de la bugetul de stat ar urma să fie calculată în funcţie de costul kilometrului de şenal navigabil.
O Dunăre… prea lungă
„Şenalul navigabil al Dunării are o lungime de 1.075 Km, fără braţele adiacente, iar conform hotărârii adoptate de către statele membre ale Comisiei Dunării, deci implicit şi de către statul român, taxele de navigaţie şi de pilotaj se percep şi se încasează de către AFDJ Galaţi numai pentru sectorul MARITIM al Dunării, în lungime de doar 175 km, a precizat Frunză. Sectorul FLUVIAL este liber de taxe pentru cei 900 km de Dunăre navigabilă. Întrucât veniturile proprii, încasate de la navele maritime, sunt de pe doar 16 la sută din totalul şenalului navigabil al fluviului, sumele astfel realizate sunt insuficiente pentru a acoperi minim 51 la sută (aşa cum doreşte ministerul) din cheltuielile cu întreţinerea şi semnalizarea tuturor celor 1.075 km de Dunăre.”
Taxe de stat pentru buzunare private?
Ştefan Frunză afirmă că „cele mai mari cheltuieli, cu semnalizarea şi cu dragajul, se fac pentru sectorul fluvial de 900 Km, sector pe care nu se percep taxe de navigaţie şi care nu aduce venituri. 50 la sută din principala sursă de venit propriu a regiei, realizat de pe sectorul maritim de numai 175 Km, respectiv din tariful de pilotaj perceput pentru navele maritime, este încasat de către alte două firme private. Prin aceasta se încalcă grav prevederile Art.37 din Convenţia de la Belgrad, care stipulează în mod expres că «sumele produse prin taxele speciale, drepturile de navigaţie şi taxele particulare percepute de către Comisiune, de către statele dunărene şi de către administraţii, nu pot fi o sursă de profit». În spiritul celor prevăzute la acest articol din Convenţie, legiuitorul a prevăzut că toate sumele încasate prin perceperea acestor taxe trebuie folosite de către Administraţia Fluvială în îmbunătăţirea şi modernizarea condiţiilor de navigaţie, şi nu pentru ca patronul unei firme private să-şi construiască case de vacanţă şi hoteluri prin alte state europene”.
Două noi regii şi patru filiale
Deoarece AFDJ Galaţi nu percepe taxe de pe sectorul fluvial, veniturile proprii fiind doar de pe sectorul maritim, liderul sindicatului „Farul” propune ca soluţie de reorganizare, în adresa trimisă ministerului, împărţirea Regiei Autonome AFDJ Galaţi în două unităţi, una ca Regia Autonomă „Administraţia Dunării Maritime” Galaţi şi cea de-a doua ca Agenţia Naţională „Administraţia Dunării Fluviale” Giurgiu.
„Regia Autonomă «Administraţia Dunării Maritime» Galaţi, cu sediul la Galaţi, fiind cuprinsă de la rada Sulina la Brăila şi cu o lungime totală de 175 Km, având în cadrul acesteia două filiale (la Sulina şi la Brăila), ar urma să funcţioneze pe principiul autofinanţării (din taxe speciale, tarife de navigaţie, de pilotaj şi din alte activităţi specific navale şi de căi navigabile). Numai pentru situaţii speciale ori investiţii majore ar urma să primească subvenţii de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. Agenţia Naţională «Administraţia Dunării Fluviale» Giurgiu, cu sediul la Giurgiu, fiind cuprinsă de la Brăila la Moldova Nouă - Baziaş şi cu o lungime totală de 900 km, având în cadrul acesteia şi două filiale (la Călăraşi şi la Drobeta Turnu Severin), ar fi finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Ţinând cont de faptul că AFDJ Galaţi, în ultimii 5 ani, a avut un număr de 6 preşedinţi CA-directori generali, Consiliul de Administraţie al celor două noi unităţi să fie compus fiecare din câte 5 membri, numiţi pentru un mandat de 5 ani, astfel: un preşedinte CA şi director general, numit de ministrul Transporturilor din rândul angajaţilor unităţii şi pe bază de concurs sau examen, şi patru membri CA – reprezentanţi ai Ministerelor Transporturilor, Finanţelor Publice, Muncii şi Afacerilor Externe (expert de specialitate, consilier pe probleme specifice). În afara directorului general, vor fi câte doi directori executivi, din care un director economic şi unul de Căi Navigabile”, mai spune sindicalistul Ştefan Frunză.
Dacă această reorganizare ar fi aprobată de minister, s-ar face apoi o nouă analiză tehnico-economică şi de personal pentru fiecare din cele două unităţi, având ca bază stadiul actual de dotare tehnică, număr de angajaţi şi cheltuieli necesare pentru întreţinerea şi semnalizarea Dunării. Analiza ar urma să aibă ca indicator principal de referinţă costul unui kilometru de şenal navigabil, atât pentru partea maritimă, cât şi pentru cea fluvială. La aceasta din urmă, suma rezultată pentru un km va fi înmulţită cu cei 900 km ai săi, valoarea astfel obţinută reprezentând subvenţia totală ce trebuie alocată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în opinia liderului de la „Farul”.
