După ce au scăpat „frâna” din mână la împrumuturi, gălăţenii au ajuns pe locul trei pe ţară ca pondere a creditelor restante * Din împrumuturile de 1,8 miliarde de lei la nivelul populaţiei, doar 0,6 miliarde de lei au fost investiţii imobiliare, restul fiind „înghiţit” de creditele de consum * Cu împrumuturi de 2,2 miliarde de lei, firmele gălăţene obţin tot mai greu credite pe termen lung * Abundenţa creditelor a început să scadă după ce băncile au înăsprit condiţiile de acordare a împrumuturilor
Creditarea pe piaţa bancară gălăţeană pare a fi intrat sub semnul racului şi, pe principiul un pas înainte, doi înapoi, în prima lună din acest an s-a anulat aproape jumătate din avansul - şi aşa destul de firav - pe care creditarea îl luase pe parcursul lui 2012. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, valoarea împrumuturilor contractate de gălăţeni era de 4.145 milioane de lei, cu aproape 39 milioane de lei mai puţin decât la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care creşterea totală pe 2012 a fost de aproape 81 milioane de lei, rezultă din datele centralizate de BNR. O explicaţie a acestui fenomen ar fi aceea că, în prezent se fac simţite efectele înăspririi standardelor de creditare la achiziţia de terenuri şi locuinţe, înăsprire care nu a putut fi compensată de păstrarea unor condiţii relativ neschimbate la creditele pentru companii şi creditele de consum ale populaţiei.
Pe categorii de credite, reculul s-a făcut simţit şi la nivelul creditelor în lei şi la cel al creditelor în valută, însă devine tot mai accentuată „alunecarea” procesului de creditare spre moneda naţională, măsură impusă de BNR pentru a proteja populaţia, care în general obţine venituri în lei, de efectele negative ale unor eventuale evoluţii nefavorabile a cursului de schimb valutar. Astfel, în cazul împrumuturilor în moneda naţională, acestea erau la sfârşitul lunii ianuarie de 1.756 milioane de lei, în scădere cu 17,7 milioane de lei faţă de luna precedentă, dar cu 135 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În cazul creditelor în valută, acestea nu numai că au scăzut pe parcursul primei luni din an cu 21,2 milioane de lei, la aproape 2.389 milioane de lei, dar erau cu 92,8 milioane de lei mai mici şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Copleşiţi de ratele la bănci
Chiar dacă se pune mai ferm accentul pe creditarea în lei, povara creditelor în valută pentru gălăţenii care nu reuşesc să facă faţă cheltuielilor se face în continuare simţită de la lună la lună. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, la nivelul Galaţiul, cu un total de 783,7 milioane de lei, creditele restante aveau o pondere de 18,9 la sută în totalul împrumuturilor contractate, în condiţiile în care, acelaşi indicator era în decembrie 2012 de 18,5 la sută, iar acum un an de 14,7 la sută. La creditele în valută restanţele au ajuns la echivalentul a 462,9 milioane de lei, în scădere cu 11,2 milioane de lei faţă de luna precedentă, dar cu 144 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La creditele în moneda naţională, restanţele au ajuns la 320,8 milioane de lei, în creştere cu 18,5 milioane de lei faţă de luna precedentă şi cu 35,5 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Afaceri pe datorie
Pe categorii de clienţi, agenţii economici au cel mai mare volum al împrumuturilor, cu un total de 2.256,5 milioane de lei, din care 1.018,5 milioane de lei erau credite în moneda naţională şi 1.238 milioane de lei credite în valută. Aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile în care, la nivelul companiilor se manifestă o înăsprire a standardelor de creditare, mai ales la împrumuturile pe termen lung. De altfel, chiar şi din partea agenţilor economici cererea s-a manifestat mai ales la împrumuturile pe termen scurt, iar potrivit aprecierilor bancherilor, acesta va fi trendul pe tot primul trimestru al acestui an. De altfel, din cauza elementelor de nesiguranţă induse de situaţia economică generală, la împrumuturile pe termen lung se anticipează o înăsprire a creditării prin clauze mai stricte sau reducerea scadenţei maxime a finanţării. Riscurile asociate companiilor sunt şi ele în uşoară creştere, excepţie fac doar firmele din domeniul energetic şi, mai nou, din comerţ. În continuare, cele mai mari riscuri - de peste 50 la sută! - sunt asociate microîntreprinderilor.
Împrumuturi pe gustul fiecăruia
La nivelul populaţiei, volumul creditării a ajuns la 1.872,6 milioane de lei, din care 736,8 milioane de lei reprezentau creditele în moneda naţională şi 1.135,8 milioane de lei creditele în valută. La această categorie de clienţi se constată o creştere a restricţiilor în materie de credite imobiliare. Aşa se face că, la nivelul Galaţiului, în ultima lună creditele alocate achiziţionării sau modernizării locuinţelor au fost de doar 668,6 milioane de lei, în scădere cu aproape 10 milioane de lei faţă de sfârşitul anului trecut, dar cu 60 milioane de lei mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În materie de credite imobiliare, împrumuturile în valută sunt în mod net dominante, cu un total de 620,1 milioane de lei, în timp ce creditele imobiliare în moneda naţională au o valoare de doar 48,5 milioane de lei.
În ceea ce priveşte creditele de consum, termenii de creditare s-au menţinut relativ constanţi, însă cererea a fost în scădere. La acest tip de credite, orientat în special spre „micile plăceri ale vieţii”, gen televizoare, frigidere, maşini etc. - gălăţenii aveau la sfârşitul lunii ianuarie împrumuturi în valoare de 1.033 milioane de lei, cu peste 20 milioane mai puţin faţă de luna precedentă şi cu peste 120 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Spre deosebire de creditele imobiliare, distribuţia leu - valută la creditele de consum este mult mai echilibrată. Mai exact, creditele de consum în moneda naţională au ajuns la 528,8 milioane de lei, în timp ce creditele în valută au ajuns la echivalentul a 504,8 milioane de lei. Gradul mediu de îndatorare la nivelul populaţiei la un credit nou acordat este în prezent de 46 la sută, dar se ajunge până la 50 la sută în cazul creditelor imobiliare. Cererea este în prezent pe un trend descendent, dar până la sfârşitul primului trimestru bancherii prefigurează o stabilizare a creditării, indusă în special de stabilizarea cererii pe segmentul cardurilor de credit şi cel al creditelor de consum fără garanţii ipotecare.
