* Peste 5.000 de hectare de culturi agricole, vie şi livadă şi circa o mie de vaci de lapte Holstein * Producţii record de lapte şi premii nenumărate * Investiţii de milioane de euro, management impecabil şi muncă titanică, de o viaţă
"A fost greu, dar nu imposibil", spune, în repetate rânduri, acţionarul majoritar al SC Agrimat Matca SA, inginerul Gavrilă Tuchiluş, atunci când prezintă ferma pe care a dezvoltat-o, împreună cu familia şi asociaţii săi, în ultimii 14 ani.
Vă prezentăm astăzi modul în care şi-a construit afacerea inginerul zootehnist născut în Cosmeşti în urmă cu 57 de ani şi care n-a ştiut, o viaţă, ce înseamnă zi liberă sau concediu.
Din comunism, pe culmile capitalismului
Agrimat Matca a fost societate de stat, desprinsă din IAS Matca, în anul 1990. Se lucra, la acel moment, în sistemul moştenit din comunism, extensiv, cu producţii mici şi cheltuieli foarte mari. Inginerul Gavrilă Tuchiluş a fost transferat aici după Revoluţie, iar „mâna bună” pe care a avut-o dintotdeauna în organizarea agricolă şi a afacerilor s-a simţit imediat.
Un an mai târziu, Agrimat făcea deja export de fructe în state ale Uniunii Europene. "Exportam cam 500 de tone de cireşe, 400-500 de tone de vişine, 200 de tone de caise, iar prune până la 600 de tone anual", ne spune ing. Gavrilă Tuchiluş.
Banii n-au ajuns nici în buzunarele directorului şi nici în ale altor lideri politici din democraţia gălăţeană timpurie. Au rămas în firmă, s-au schimbat în lei numai atunci când cursul era avantajos şi s-au reinvestit cu precizie şi cu viziune de business.
În 1996, cu o investiţie de două milioane de şilingi, s-a restructurat sectorul vegetal al Agrimat, iar cheltuielile inutile au scăzut. În 2001, la privatizare, mai mulţi lideri politici ai vremii au încercat să prade Agrimatul, aşa cum făcuseră cu ferma de la Zătun sau cu IAS Iveşti. Licitaţia a câştigat-o, însă, inginerul Tuchiluş.
Atunci a început drumul către agricultura totală şi performantă care se face acum la Matca. „Cum vă gândiţi acum că am stat eu la masă cu oamenii ăia, printre care foşti şefi de Securitate, că m-am luptat cu ei şi am câştigat? Am fost corect, zic eu, şi m-a ajutat Dumnezeu!”, mai spune directorul Agrimat.
În 2004, s-a restructurat şi modernizat ferma zootehnică, iar evoluţia acesteia a fost, de atunci, continuă.
Mii de hectare, lucrate cu utilaje de milioane de euro
În 1990, Agrimat Matca lucra o suprafaţă de 3.600 de hectare şi exploata o livadă de 240 de hectare. Acum, culturile vegetale sunt structurate astfel: 4.800 de hectare de teren arabil şi 100 de hectare de viţă de vie.
„Pe suprafeţele arabile cultivăm grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, iar mai nou muştar şi coriandru. Acestea sunt, bineînţeles, plantele principale. De regulă, ne producem singuri sămânţa pentru fiecare cultură de grâu, orz şi rapiţă. Luăm formele parentale de la staţiunea de cercetări Fundulea. Cu alte cuvinte, la grâu şi orz luăm seminţe din categoria bază, le multiplicăm, le semănăm noi şi tot ne rămâne suficient material încât să putem vinde şi altora. Nu facem doar producţie pentru furajare, ci şi producţie de seminţe pentru principalele culturi mari. Am produs pentru Pioneer, pentru KWS, pentru Monsanto. În ultimii ani, n-am mai lucrat pentru vânzare, dar asta numai din cauză că apa pentru irigaţii, din Dunăre, nu mai ajunge la noi", spune inginerul Tuchiluş.
Performanţa nu se obţine fără investiţii
"Tractoarele noastre Fendt au 300 de cai putere. Cu ele tragem utilaje agregatele complexe, de mare performanţă. Cu două dintre ele, lucrăm toamna 3.000 de hectare, iar primăvara încă aproape 2.000 de hectare. Avem şi tractoare de capacitate mai mică, din gama Deutz. Pentru tratamentele fitosanitare avem două maşini autopropulsate. Într-o zi în care nu bate vântul peste limita admisă, putem face cel puţin 600 de hectare de tratamente. Toate tractoarele şi maşinile sunt dotate cu GPS", mai spune acţionarul principal al SC Agrimat Matca SA.
1.000 de vaci şi 10.000 de litri de lapte pe zi
Deşi reorganizarea sectorului zootehnic al Agrimat Matca s-a făcut abia în anul 2004, până atunci se lucrase deja mult pe genetica vacilor din fermă.
"Colaborăm bine cu centrele de la Şendreni şi Iaşi. Am lucrat numai cu specialişti şi ne-am stabilit o ţintă. Voiam să mulgem 300 de capete cu o producţie de 30 de litri pe zi, fiecare. Am depăşit, între timp, şi numărul de capete propus, dar şi producţia. Avem în prezent circa 1.000 de vaci. Astăzi, spre exemplu, au intrat la muls peste 350 de vaci, iar producţia medie este de 33,2 litri", spune inginerul Tuchiluş.
"În 2004, am adus instalaţiile de muls la care vin câte 16 vaci, pe rând. Am reamenajat grajdurile şi fiecare vacă doarme la locul ei. Am făcut o microfabrică de nutreţuri combinate şi am cumpărat o maşină de administrat furaje. Sunt opt combinaţii de furajare, în funcţie de starea vacii. Se fac pe calculator şi se respectă întocmai. Avem programul AlfiMilf, din Israel, care este cel mai performant de pe planetă. Cu ajutorul său, ştim în fiecare moment ce face fiecare animal: cât bea, cât rumegă, cât lapte dă, dacă acest lapte este sănătos şi câte zile s-au scurs de la ultima fătare", adaugă interlocutorul nostru.
"Am făcut investiţii enorme în genetică. Până acum, am lucrat în proporţie de aproape sută la sută cu Statele Unite. Pentru a progresa cât mai repede, prin 2007 sau 2008 am făcut transfer de embrioni. Am cumpărat din Statele Unite cu 1.100 sau 1.200 de dolari bucata. Mercedesurile industriei zootehnice, în sectorul vaci de lapte! Embronii au fost plantaţi în vacile noastre purtătoare şi am obţinut vacă de ultimă generaţie, precum cea din SUA. Am făcut şi femele, şi masculi. Pe aceştia din urmă, i-am vândut cu 3.000 de euro bucata. Cine exploatează corect un astfel de taur pentru producţia de material seminal poate produce milioane de euro", precizează directorul societăţii, ne-a mai declarat inginerul.
Cifrele vorbesc de la sine
Câştigurile SC Agrimat Matca SA reflectă progresul. În 2010, cifra de afaceri a fost de 17.406.198 de lei, cu un profit de 4.017.177 de lei. În 2011, cifrele au crescut, iar în 2012 s-a ajuns la o cifră de afaceri de 23.568.990 de lei şi la un profit de 3.599.095 de lei.
Într-un an normal, taxele şi impozitele plătite către stat se ridică la 4.000.000 de lei.
Numărul mediu de angajaţi al SC Agrimat Matca SA este de peste 80. Totuşi, forţa de muncă este raţionalizată la maximum, astfel încât oamenii buni să-şi păstreze locul de muncă şi să fie plătiţi pe măsură.
"În 1990, eram 15 ingineri şi 180 de tractoare. Cheltuielile erau enorme. Am rămas cu oamenii cei mai buni şi am investit în ei şi în tehnologie. Acum, furajarea celor o mie de vaci o face un singur om. La suprafaţa totală, lucrează 17 mecanizatori, câte doi pe utilaj. E o comunicare foarte bună între mecanizator şi conducerea sectorului mecanic. Partea tehnică este asigurată la vegetal de un inginer şef, doi ingineri agronomi şi, de anul trecut, doi stagiari, pe care încercăm să-i formăm. Asigurăm transportul de la serviciu acasă, gratis. Pe timpul campaniei, le oferim o masă caldă. Asigurăm cazare, acolo unde este cazul, cu condiţii dintre cele mai bune. Au până şi internet aici, în camerele de la fermă. Oamenii mei nu lucrează mai mult de 21,5 ore pe săptămână. Rar sâmbăta şi aproape niciodată duminica", conchide directorul SC Agrimat Matca SA.
„Europenii ne vor obliga să irigăm!”
Fără apă, producţiile bune se obţin tot mai greu. "Agrimat are două staţii de irigat al căror preşedinte sunt, adică nr. 83 şi nr. 54. Vrem să irigăm. Dar, din cauză că, după eliminarea subvenţiilor, mulţi n-au mai irigat, parte din infrastructură s-a furat, parte s-a stricat. Apa nu mai are cum să ajungă în viaţa asta până la noi sau ar ajunge foarte scumpă. Am mers, împreună cu inginerul Liviu Baltagă, la ministrul Agriculturii - Tabără, la vremea aceea - şi i-am propus să facă o staţie de punere sub presiune în barajul Movileni. Totul ar costa vreo 14 milioane de euro. Cheltuielile de irigat s-ar reduce, însă, la jumătate. S-ar iriga, în plus, vreo 28.000 de hectare. Ar fi o investiţie importantă, dar ar produce plusvaloare. I-am pus la dispoziţie documentaţia şi ministrul Constantin. În 2014, mi s-a spus că nu sunt bani, aşa că proiectul a murit. Cred că sistemul de irigaţii din judeţul Galaţi se va reabilita în momentul în care proprietarii de pământ vor fi John, Fritz şi Ahmed. Străinii vor investi. Terasa Covurlui a fost făcută cu fonduri BERD - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Atunci, în anii '80-'90, era considerată necesară. Iar, cât de curând, nu vom mai fi lăsaţi să stăm fără apă. Aşa cum acum e obligatriu să cultivăm integral terenurile, va veni şi momentul obligativităţii irigarii suprafeţelor", conchide Gavrilă Tuchiluş.
Struguri pentru Cotnari, Pietroasele şi Huşi
"În 1991-1992, când toată lumea distrugea, noi am creat 100 de hectare de vie. O lucrăm şi acum. Am preluat şi un centru de vinificaţie de la Tecuci şi până prin 2005-2006 am vinificat. Din cauza pieţei negre, am renunţat la vinificare. Vindem acum strugurii companiilor de renume, cum sunt Cotnari, Pietrosele sau Huşi", a precizat ing. Gavrilă Tuchiluş.
Sistemul intensiv face diferenţa
"Nu puţini au fost cei care au venit să le vând vaci. În sistemul meu intensiv de exploatare, o vacă dă până la 74 de litri de lapte. Dacă o ţii în gospodărie, după trei zile mi-o aduci înapoi, din cauză că rezultatele nu sunt aceleaşi!", susţine acţionarul principal al SC Agrimat Matca SA.
Silozurile sunt sumpe, dar merită
Directorul SC Agrimat Matca SA, ing. Gavrilă Tuchiluş, spune că societatea sa a investit bani buni în spaţii de depozitare, pentru a nu cădea pradă speculanţilor de pe piaţa produselor agricole. "Pe lângă magaziile pe care le avem încă din primii ani de activitate, am investit circa 1,2 milioane de euro în silozurile cu o capacitate de 10.000 de tone. În 2012, când l-am terminat şi l-am dat în folosinţă, nu ne-a fost de folos, din cauză că n-am avut producţie. În 2013, însă, am vândut la recoltat suficient cât să ne asigurăm rulajul de bani, iar restul - circa 40 la sută din recoltă - a ajuns în siloz şi în magazii. Merită toţii bani aceste spaţii de depozitare, dat fiind faptul că niciodată în istoria agriculturii moderne preţul cerealelor nu a scăzut, ci a crescut, pe măsură ce ne îndepărtam de momentul recoltatului", a precizat ing. Gavrilă Tuchiluş.
Cine este Gavrilă Tuchiluş
A absolvit facultatea la Bucureşti şi a devenit inginer zootehnist. A lucrat în ferme la Bereşti şi Matca. E caracterizat de disciplină şi de tenacitate. A încercat toată viaţa să sfinţească locul în care a ajuns şi a reuşit. Are un fiu care este tot om de afaceri şi de care se declară mândru. „Cu mine nu merge aşa şi aşa. Niciodată n-a mers. Ori facem un lucru, ori nu ne mai apucăm de el. Dacă lucrezi cu mine şi nu iese, ori nu vrei, ori nu poţi, iar în aceste cazuri mergem pe drumuri separate. Niciodată nu mi-am înjurat oamenii”, ne-a declarat ing. Gavrilă Tuchiluş. Spune că, până în urmă cu câţiva ani, n-a ştiut niciodată ce e duminica şi ce e concediul. A împlinit, de curând, 57 de ani.
