* Gălăţenii au în conturi peste 800 milioane de euro, dar în plan local nu există nici o strategie de atragere a investiţiilor în economie * Astfel, banii rămân în bănci, la dobânzi real negative, cu pierderi şi pentru deponenţi şi pentru mediul de afaceri * În acest timp, şomajul creşte, iar productivitatea firmelor scade
„Strânge bani albi pentru zile negre” pare a fi devenit răspunsul gălăţenilor la nesiguranţa indusă de lipsa de evoluţie a mediului economic, dar şi la limitarea accesului la creditare şi înrăutăţirea perspectivelor în ceea ce priveşte serviciile publice. Potrivit datelor BNR, la sfârşitul lunii ianuarie, gălăţenii aveau în conturi peste 3.636 milioane de lei (aproximativ 808 milioane de euro! – n.r.), cu 32,5 milioane de lei mai mult faţă de începutul anului. Pe de altă parte, trendul şi motivaţiile strict la nivelul gospodăriilor populaţiei diferă de cele la nivelul agenţilor economici.
Rezervele agenţilor economici
Companiile sunt cele care, după ce s-au „fript” pe de o parte cu scumpirea accesului la creditare, iar pe de alta cu creşterea de taxe şi impozite, au încercat să compenseze accesul dificil la finanţare la susţinerea proceselor investiţionale strict din surse proprii. Aşa se face că, potrivit unui studiu realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, din care fac parte şi patronatele gălăţene, 91,27 la sută din IMM-uri au apelat la autofinanţare. Şi cum autofinanţarea nu poate veni decât în urma unui proces de acumulare, aşa se explică cum rezervele actuale ale companiilor gălăţene, de 945,7 milioane de lei, sunt mai mari cu 213,9 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 521,2 milioane de lei faţă de acum cinci ani, în ianuarie 2009, când începea să se facă simţit efectul undei de şoc al crizei economice. Pe de altă parte, dacă este să ne referim strict la ultima lună, rezervele agenţilor economici au scăzut cu 16,7 milioane de lei.
Una peste alta, dacă în urmă cu cinci ani aveam mai mulţi agenţi economici, la vremea respectivă la ONRC fiind înregistraţi în jur de 24.000 de comercianţi activi, dar în medie cu rezerve mai puţine – 21.716 lei/agent economic, în prezent avem sensibil mai puţini agenţi economici – 21.000 comercianţi activi – dar cu rezerve de aproximativ 45.000 lei/agent economic. Desigur, forţa financiară diferă de la caz la caz, cert este însă că, în cazul companiilor gălăţene, situaţia a fost îngreunată şi de faptul că, spre deosebire de alte zone ale ţării, aici au lipsit cu desăvârşire orice proiecte de dezvoltare sau de realizare a unui cadru care să stimuleze procesul investiţional. Şi cum lipsa proiectelor de dezvoltare este şi în prezent o boală a Galaţiului şi agenţii economici par din ce în ce mai reticenţi în a investi într-o zonă lipsită de perspective, acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă inclusiv pentru autorităţile publice.
Câţi bani vin "de căciulă"
În cazul populaţiei, dacă ideea de economisire părea la un moment dat „demodată”, trendul general fiind de a consuma nu numai propriile rezerve, dar a mai şi face nişte credite pe deasupra, deteriorarea contextului economic a schimbat această optică. Aşa se face că, numai în luna ianuarie, gălăţenii şi-au crescut rezervele în bănci cu nu mai puţin de 43,4 milioane de lei, adică aproape zece milioane de euro! Dacă este să face o comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, saltul este 135,5 milioane de lei. Dar adevărata dimensiune a fenomenului o avem dacă ne raportăm la ianuarie 2009, adică momentul în care unda de şoc a crizei economice se făcea simţită şi la nivelul simplului cetăţean. Astfel, în ultimii cinci ani, disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen ale populaţiei din judeţul Galaţi au crescut cu nu mai puţin de 979 milioane de lei, adică echivalentul a aproape 220 milioane de euro!
Dar un semnal de alarmă, ca şi în cazul agenţilor economici, ar fi acela că populaţia judeţului Galaţi este într-o scădere accentuată – 536.167 de persoane, potrivit recensământului din 2011 – cu peste 80.000 de persoane mai puţin faţă de 2002 şi cu peste 100.000 pe persoane mai puţin ca în 1992. Î
În loc de investiţii la Galaţi, economie care se târâie
Una peste alta, în prezent, la actualul nivel al disponibilităţilor la vedere şi al depozitelor, suma pe cap de locuitor la nivelul judeţului ar fi de 4.856 lei. Potrivit ultimului „Raport privind stabilitatea financiară” realizat de BNR, creşterea economisirii bancare are în primul rând un scop prudenţial. Printre factorii motivaţionali specificaţi de banca centrală se numără incertitudinile privind rata şomajului, necesitatea constituirii unor rezerve pentru asigurarea serviciului datoriei pentru creditele contractate, dar şi conştientizarea faptului că sisteme publice, precum sistemul de pensii, vor depinde de contribuţiile populaţiei ocupate în viitor, ceea ce este un argument pentru economisirea suplimentară pe cont propriu. Dată fiind situaţia economică locală, aceste temeri sunt amplificate la nivelul Galaţiului. Atât ca nivel al restanţelor la credite (peste 823 milioane de lei – n.r.), cât şi ca nivel al ratei şomajului (9,38 la sută), judeţul nostru pe primele locuri la nivel naţional.
În ceea ce priveşte performanţa economică, Galaţiul stă la fel de prost. Astfel, dacă în 2008 avea un PIB/cap de locuitor de 4,659 de euro până în 2013 nu numai că nu a crescut, dar a şi scăzut cu 1,7 la sută, la 4.582 euro (locul 41 din… 42 la nivel naţional), asta în condiţiile în care judeţe precum Argeş sau Braşov au avut creşteri ale PIB/cap de locuitor şi 25 la sută! La nivelul regiunii noastre e suficient să amintim că în Brăila, PIB-ul din 2013 a fost de 5.883 euro, cu 17,1 la sută mai mult ca în 2008!
Dobânzi sau investiţii
Deloc de neglijat este şi faptul că gălăţenii preferă să adune din ce în ce mai mulţi bani în bănci deşi dobânzile încasate sunt real negative. Adică, dobânzile oferite de bănci sunt atât de mici (în medie, între 2 – 4,5 la sută la depozitele în lei scadente la un an), încât dobânda încasată la un depozit în jurul a 1.000 de lei nu acoperă nici măcar rata inflaţiei şi comisioanele bancare. Desigur, alternativa ar fi atragerea banilor în proiecte de investiţii. Dar când Galaţiul traversează una dintre cele mai mari negre perioade economice, banii rămân blocaţi în bănci, fără a mai produce nimic pentru nimeni.
Distribuţia pe categorii de deponenţi
Companiile gălăţene aveau, în moneda naţională, disponibilităţi la vedere de 309,8 milioane de lei şi depozite la termen de 293,4 milioane de lei, potrivit datelor BNR pe luna ianuarie. În valută, companiile deţineau disponibilităţi în echivalentul a 143,4 milioane de lei şi depozite la termen de 199,1 milioane de lei. În ceea ce priveşte gospodăriile, populaţia avea în moneda naţională disponibilităţi de 297 milioane de lei şi depozite de 1.524,4 milioane de lei. În valută, populaţia judeţului Galaţi deţinea disponibilităţi de 167,9 milioane de lei şi depozite la termen de 614,6 milioane de lei.
