Campania VL „Ei ţin Galaţiul în viaţă”/ Cum "PIRATEAZĂ" autorităţile portuare FLOTA de la DUNĂRE

Campania VL „Ei ţin Galaţiul în viaţă”/ Cum "PIRATEAZĂ" autorităţile portuare FLOTA de la DUNĂRE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În schimbul taxelor şi impozitelor de ordinul milioanelor de euro, autorităţile statului strivesc fluxurile de marfă prin suprataxare şi birocraţie * Cu toate astea, CNFR Navrom a reuşit să ajungă la o cifră de afaceri de peste 249 milioane de lei şi a asigurat anul trecut peste 1.000 de locuri de muncă * Compania gălăţeană asigură 40 la sută din totalul transporturilor de mărfuri pe Dunăre, de la Sulina până la Regensburg


Evoluţia Companiei de Navigaţie Fluvială Română (CNFR) Navrom se confundă aproape, în timp, cu istoria economică şi socială a Galaţiului. Cu o tradiţie ale cărei rădăcini le găsim tocmai în 1890, compania este şi astăzi unul dintre cei mai redutabili transportatori de pe Dunăre. Spre deosebire de alte societăţi prinse în vârtejul tranziţiei, societatea a reuşit să se modernizeze, să păstreze o flotă puternică, să asigure sute de locuri de muncă şi să se menţină pe linia de plutire în ciuda „furtunilor” care au marcat în ultimii ani evoluţia transporturilor navale.

Navigaţie fără frontiere

În actuala formă, CNFR NAVROM SA a început să se contureze în 1991, odată cu demararea procesului de reorganizare a Întreprinderii de Navigaţie Fluvială. În 1998 compania a devenit societate cu capital integrat privat, iar din 2004 a fost inclusiv listată la bursă. În prezent, 87,4 la sută din pachetul de acţiuni este controlat de SC Transport Trade Services SA, iar 12,6 la sută de micii acţionari. „CNFR Navrom se numără printre cele mai importante societăţi de transport naval din Europa Central şi de Est, acoperind aproximativ 40 la sută din traficul total de pe Dunăre”, ne-a declarat Constantin Hârţan, directorul general al CNFR Navrom.

Chiar dacă este cel mai mare transportator de mărfuri de pe Dunăre, asta nu înseamnă că flota gălăţeană nu duce lipsă de competitori. Companii similare din Austria, Ucraina, Bulgaria, Serbia reprezintă împreună o forţă ce nu poate fi neglijată, dar CNFR Navrom are o serie de puncte forte care îi asigură stabilitatea. Desigur, cel mai important este parcul de nave. În prezent, compania dispune de 30 de nave autopropulsate – împingătoare de linie, împingătoare de manevră, remorchere. Individual, navele dezvoltă o putere de la 150 CP la 4.800 CP, astfel că, în total, se ajunge la o putere de peste 85.220 CP. De asemenea, compania mai deţine peste 450 de unităţi nepropulsate – barje, şlepuri, ceamuri, în total fiind asigurată o capacitate de transport de aproape 814.000 tone!

„Toate aceste capacităţi pot deservi toate sectoarele de navigaţie ale Dunării, dar şi a afluenţilor principali, respectiv Sava şi Tisa. Dar, dincolo de flotă, CNFR Navrom mai are o serie de puncte forte, respectiv o calitate a serviciilor oferite din punct de vedere al funcţiei, disponibilităţii, locului, timpului care a permis menţinerea unor clienţi stabili şi cerţi. De asemenea, avem o poziţionare geografică foarte bună, cu acces facil la căile de comunicaţii navale şi terestre, la acest lucru contribuind, pe lângă Galaţi şi Sucursalele Constanţa şi Dobreta”, a precizat directorul general al CNFR Navrom, Constantin Hârţan.

Diversitate de mărfuri transportate

În medie, compania Navrom transportă anual peste 10 milioane tone mărfuri dintre cele mai diverse, de la minereu de fier, cărbune, bauxită până la cereale, îngrăşăminte chimice, laminate sau cherestea. Navele companiei gălăţene sunt prezent pe tot cursul Dunării, de la Galaţi, Canalul Sulina şi Constanţa până la Regensburg în Germania. Ce-i drept, de-a lungul timpului n-au lipsit nici momentele de cumpănă, precum devastatoarele consecinţe pentru transportul naval ale războiului din anii ’90, din fosta Iugoslavie, dar şi reducerea unor fluxuri de marfă ca urmare a crizei economice manifestate în ultimii ani. Cu toate acestea, CNFR Navrom a reuşit să-şi păstreze forţa economică. Astfel, în 2013 a reuşit să atingă o cifră de afaceri de peste 249 milioane de lei. În urma balanţei de venituri şi cheltuieli a rezultat un profit brut de 6.608.099 lei, din care a rămas un profit net de 4.621.651 lei.

Locuri de muncă şi impozite

O companie de dimensiunile CNFR NAVROM presupune şi o largă desfăşurare în materie de resurse umane. „Dacă discutăm strict de Navrom, la sfârşitul anului 2013 compania avea un efectiv de 600 de salariaţi, personal navigant şi personal TESA, personal care lucrează atât la Galaţi, cât şi în cele două Sucursale din Constanţa şi Drobeta. Dar Navrom a apelat şi apelează şi la outsourcing în ceea ce priveşte personalul navigant, ceea ce ar însemna că se ajunge la un efectiv total de personal de 1.000 de salariaţi”, a explicat directorul general Constantin Hârţan. De pe urma CNFR Navrom are foarte mult de câştigat şi statul. CNFR Navrom face parte din categoria marilor contribuabili, iar în această calitate, numai în anul 2013, compania a plătit către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale pentru 4.2 milioane de euro!

Transportatorii, jumuliţi de autorităţi

Pe de altă parte, în opinia conducerii CNFR Navrom, autorităţile publice mai au mult până să se ridice la înălţimea aşteptărilor transportatorilor. „Administraţiile portuare şi de căi navigabile au fost create pentru a administra infrastructura portuară, pentru a efectua lucrările de întreţinere şi reparaţii ale acestei infrastructuri şi pentru a o pune la dispoziţia utilizatorilor. Din păcate, aceste administraţii s-au transformat în centre de profit, iar sumele alocate activităţilor de întreţinere sunt din ce în ce mai mici. De asemenea, Autoritatea Navală Română trebuie să-şi adapteze activitatea la noul sistem de supraveghere şi control al traficului de nave RIS (River Information Services), folosit pe toate căile navigabile din UE şi să reducă formalităţile administrative care încă îşi fac simţită prezenţa în activitatea zilnică”, a arătat directorul general Constantin Hârţan.

O altă mare nemulţumire a transportatorilor este legată de lipsa, la nivelul Ministerului Transporturilor, a unei politici unitare privind transportul fluvial, fapt ce conduce la pierderea unor fluxuri de marfă din motive de suprataxare din partea autorităţilor şi companiilor naţionale, fluxuri care se reorientează pe alte rute logistice, ajungând să ocolească porturile româneşti. Dacă la asta mai adăugăm birocraţia care sufocă transportatorii cu formalităţi greoaie şi costisitoare, atunci chiar că e de mirare cum, totuşi, încă mai avem o flotă la Dunăre.

FIŞA AFACERII – CNFR Navrom SA CNFR

Navrom SA are drept principal acţionar (87,4 la sută) SC Transport Trade Services SA, controlată de omul de afaceri Mircea Mihăilescu. Afacerile companiei sunt gestionate de o echipă managerială condusă de directorul general Constantin Hârţan, din care fac parte directori şi şefi de compartimente cu o experienţă în activitate de cel puţin 15 ani. În 2013, CNFR Navrom a asigurat peste 1.000 de locuri de muncă, din care 600 salariaţi proprii, restul fiind personal navigant contractat prin outsourcing. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 249 milioane de lei şi un profit net de 4.621.651 lei. A plătit la stat impozite de peste 4,2 milioane de euro.

Citeşte şi: Campania VL "Ei ţin Galaţiul în viaţă"/ Cum să faci PROFIT de milioane în plină CRIZĂ

 

 

Citit 4998 ori Ultima modificare Marți, 10 Iunie 2014 18:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.