ANALIZA VL "Maşini de tocat bani"/ Management CATASTROFAL în societăţile de interes public

Scris de Ovidiu Amălinei

Vineri, 04 Iulie 2014 00:00

Chiar dacă Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi şi Consiliul Local (CL) Galaţi ar trebui să reunească, teoretic, cele mai luminate minţi în materie de management, se pare că instituţiile în cauză trec printr-o "eclipsă" totală în materie de competenţe. Dovezile cele mai limpezi sunt rezultatele dezastruoase ale societăţilor aflate în subordinea celor două instituţii.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanţe, numai anul trecut, în total, societăţile de interes local şi judeţean au reuşit să producă pierderi de 30,17 milioane de lei (adică aproape 7 milioane de euro! - n.r.). Iar acolo unde a fost profit, în total 14,08 milioane de lei, acesta a fost obţinut în special prin umflarea nejustificată a tarifelor la serviciile de utilităţi.

Acesta este rezultatul numirilor de directori pe linie de partid şi al Consiliilor de Administraţie care colcăie de consilieri locali şi judeţeni.

 

 

Consiliul Judeţului Galaţi a reuşit să îngroape cu brio toate societăţile pe care le avea în subordine. Societatea Drumuri şi Poduri, cea care ar fi trebuit să fie în linia întâi a reabilitării infrastructurii judeţene a rămas, la propriu, pe… drumuri. Societatea este, practic, în pragul falimentului, iar anul trecut, la o cifră de afaceri de doar 1,1 milioane de lei, s-a ales cu pierdere de 1,15 milioane de lei, singura performanţă fiind aceea că n-a reuşit să mai producă o „gaură” financiară la fel de mare ca în anul precedent, când a ieşit pe minus cu aproape 3 milioane de lei. Şansele de redresare ale societăţii sunt pur teoretice. Bunurile au început să-i fie deja scoase la vânzare, de la birouri şi cuiere până la utilajele de construcţii.

„Fabrica de proiecte” a CJ Galaţi - Consproiect - unde se părea că începe să se zărească luminiţa de la capătul tunelului, în sensul că reuşise să-şi diminueze pierderile din anii precedenţi, de la 1,3 milioane de lei (2011) şi 1 milion de lei (2012) la 33.785 lei în 2013, are toate şansele să se întoarcă în hăul pierderilor, după ce directorul numit să redreseze firma şi-a dat demisia, sătul de hachiţele fără anestezie ale conducerii CJ Galaţi.

O altă gaură la buget a fost adusă sub tutela CJ Galaţi, dar şi a CL Galaţi, de Cons Management Parc de Soft, care, în 2013, la o cifră de afaceri de doar 727.200 lei a pierdut 424.647 lei. La fel de proşti au fost şi anii dinainte. Teoretic, conducerea societăţii, formată din cinci angajaţi, ar fi trebuit să caute soluţii pentru a-şi diversifica veniturile. După cum se vede, n-a reuşit decât să-şi diversifice pierderile.

 

 

Dincolo de incompetenţa crasă şi lipsa de interes la nivelul CJ Galaţi pentru relansarea unor societăţi ce ar trebui să contribuie la dezvoltarea judeţului, „bubele” cele mai mari tot în curtea municipalităţii gălăţene se găsesc.

De departe, la Apaterm se manifestă în toată splendoarea efectele amestecării principiilor economice cu clientelismul politic, sistemul centralizat şi populismul fără măsură. În 2013, societatea a ajuns la pierderi de 28,3 milioane lei, cu toate eforturile de recuperare, măcar în parte, a unor datorii. Conducerea municipalităţii deja a început să-i cânte Apatermului prohodul falimentului, iar cetăţenii sunt îndemnaţi să-şi pună centrale individuale dacă nu vor să degere de frig la iarnă.

La polul opus, la Apă Canal se manifestă o situaţie aparent înfloritoare: peste 12 milioane de lei profit la o cifră de afaceri de 81 milioane de lei. Toate ar fi bine şi frumoase, dacă profitul acesta nu s-ar baza doar pe umflarea nejustificată a preţurilor la apa pe care, vrând-nevrând, gălăţenii trebuie să o înghită. Măcar dacă banii s-ar investi în sistemul de furnizare a apei şi în canalizare. Dar în timp ce societatea intră prin topurile profitabilităţii locale, conductele plesnesc din toate încheieturile, iar atunci când casele din Valea Oraşului sunt inundate de canalizările care refulează, firma are tupeul să dea vina pe „nesimţiţii” care şi-ar arunca boarfele prin canalizare.

 

 

Dacă privim şi partea plină a paharului, am putea lua drept exemplu Administraţia Pieţelor Galaţi. Societatea care controlează un segment important al comerţului gălăţean a reuşit, în 2013, la o armată de 317 de angajaţi şi o cifră de afaceri de nu mai puţin de 18,7 milioane de lei să obţină un profit de doar 431.000 lei. Spre comparaţie, în Zona Liberă Galaţi, la o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, profitul a fost de 787.082 de lei.

Pe lista societăţilor aflate în subordinea municipalităţii se mai află Transurb. Societatea a avut în 2013, la o cifră de afaceri de 45,7 milioane de lei, un profit de nici 80.000 lei. Asta în condiţiile în care Consiliul Local a pompat anul trecut în Transurb subvenţii de peste 34 milioane de lei.

În sfârşit, cireaşa de pe tortul managementului societăţilor publice este SC Industrial Parc SRL. Sublim, dar cu afaceri lipsind cu desăvârşire, Parcul Industrial a rămas tot gol, cu zero cifră de afaceri şi doar cu pierderi de 431.487 lei pentru cheltuielile de întreţinere şi plata celor trei angajaţi. Anul trecut, prin Galaţi s-au tot perindat delegaţii de chinezi, nemţi, olandezi, austrieci. Cum au venit, aşa au plecat. Noi, gălăţenii, am rămas însă tot cu aleşii noştri cei de toate zilele şi cu societăţile de interes public transformate în maşini de tocat bani.