Sub pretextul „protecţiei sociale”, legi protecţioniste pentru eliminarea „intruşilor” din statele din Est din serviciile de transport internaţionale * Transportatori din 14 ţări au solicitat Comisiei Europene să apere principiul liberei circulaţii de bunuri şi servicii * O Agenţie Europeană Rutieră, o propunere a României rămasă (deocamdată) fără răspuns
Chiar dacă unul dintre principiile fundamentale ale pieţei comune europene este libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, unele state UE au o manieră proprie de interpretare a acesteia. Şi nu vorbim de orice state, ci de Germania şi Franţa, ţări care, deşi în declaraţiile politice clamează virtuţile pieţei unice, nu ezită, totuşi, să apeleze la instrumente protecţioniste, atunci când interesele mercantile o cer. De exemplu, deşi statele din Europa de Est, inclusiv România, au resimţit din plin „virtuţile” pieţei unice, mai ales când a fost vorba de importuri de produse din statele vestice, atunci când a apărut un avantaj competitiv şi pentru statele de la „periferia” economiei europene, precum cel din sectorul transporturilor, ţările din „nucleul dur” al pieţei comune s-au grăbit să impună măsuri care să sugrume accesul „intruşilor” ce ofereau servicii la preţuri mai competitive. Problema este că, deşi legile cu caracter protecţionist trec în viteză prin forurile legislative germane şi franceze, instituţiile europene reacţionează… în pasul melcului, spre exasperarea transportatorilor care aşteaptă să li se facă dreptate.
Transportatori… în stradă
În această săptămână, pe 14 iunie, la Bruxelles, taman în mijlocul intersecţiei „Robert Schuman”, adică la o aruncătură de băţ de citadela „Berlaymon” a Comisiei Europene, s-a lăsat cu fluierături, scandări la portavoce şi pancarte. Dar, mai presus de toate, nu mai puţin de 14 steaguri, reprezentând tot atâtea state, au fluturat printre „indicatoarele” de „Protest” la adresa unor găselniţe legislative germane şi franceze - chipurile menite să asigure „echitatea socială” prin impunerea unui salariu minim tuturor salariaţilor de pe teritoriul naţional, dar în esenţă având ca obiectiv ascuns să le pună beţe în roate celor care furnizează serviciile mai ieftine. Şi în primul rând e vorba de transportatori precum cei din România, cam greu „înghiţiţi” pe piaţă de francezi sau germani.
Prima care a dat tonul protecţionismului a fost Germania, prin aşa-numita „Lege MiLoG”, de la Mindestlohngesetz, pe româneşte Legea germană a salariului minim, intrată în vigoare în mai 2015. Ca idee, legea spune că toţi angajaţii, fie ei germani sau… români la o firmă de transport care prin natura operaţiunilor tranzitează teritoriul Germaniei, trebuie să fie plătiţi la nivelul salariului minim prevăzut de legea germană, adică vreo 8,5 euro/ oră.
Modelul german a fost urmat, tras aproape la indigo de Franţa, prin Legea Macron, care va intra în vigoare chiar de la 1 iulie 2016, atât doar că acolo salariul minim este de 9,6 euro/oră.
Sunt sume care dau peste cap calculele transportorilor români, dar şi praguri financiare care avantajează în mod evident transportatorii autohtoni din Franţa şi Germania. Dar nu numai firmele româneşti au fost lăsate în „ofsaid” prin bizarerii legislative, ci şi firmele de transport din Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia - adică toată Europa de Est, plus statele baltice - Letonia, Estonia şi Lituania. Incomozi pentru germani şi francezi sunt, însă, şi cei cu state mai vechi în piaţa comună europeană, precum transportatorii din Spania şi Portugalia. Dar nedreptăţiţi se simt şi transportatorii care sunt încă în afara spaţiului comunitar, precum cei din Turcia, Ucraina şi Republica Moldova. Şi toţi au avut reprezentanţi la manifestaţia din mijlocul Bruxellesului!
Legi ca nişte beţe în roate
Printre maşinile ce treceau prin rondoul de la „Robert Schuman”, printre demonstranţii cu veste fosforescente şi pancarte cu „MiLoG & Loi Macron divide Europe!” am dat de Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), care ne-a explicat care era scopul manifestaţiei din faţa Comisiei Europene: „Protestăm împotriva faptului că Germania şi Franţa stabilesc reguli în UE pentru cetăţenii şi companiile altor state, chiar dacă acest lucru ar trebui discutat şi negociat la Comisia Europeană sau Parlamentul European! Şi noi, în România, avem o lege a salariului minim, pe aia trebuie să o respectăm, nu că dacă eşti în tranzit spre Spania şi ajungi în Franţa sau în Germania, gata, ai altă lege, alt salariu! De exemplu, în Franţa, timpul petrecut pe teritoriul ţării ar trebui raportat şi plătit conform legii franceze, cu declararea unui reprezentant fiscal. Asta ca să nu mai spunem de amenzile de zeci de mii de euro pentru nedeclararea şoferului înainte să intre pe teritoriul acestor ţări şi amenzi de până la 500.000 euro pentru încălcarea acestor legi! Considerăm că este un abuz al acestor state - Germania şi Franţa şi considerăm că lipsa de acţiune a Comisiei Europene a încurajat ca aceste acţiuni să prolifereze. Este necesar ca CE să intervină şi să le stopeze!”
Cu jalba la Comisia Europeană
L-am însoţit pe secretarul general UNTRR, dar şi o delegaţie a manifestanţilor, în drum spre birourile Comisiei Europene, acolo unde transportatorii au depus o „Rezoluţie” adresată preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. Păsurile pe care ni le-au spus pe drum au fost trecute şi în documentul oficial înaintat la instituţia europeană:
„Impactul acestei noi măsuri protecţioniste asupra sectorului nostru este imens, aducându-ne numai poveri administrative, organizaţionale şi financiare foarte mari şi în final va determina creşterea dramatică a costurilor, pierderea competitivităţii noastre, iar în cele din urmă excluderea de pe alte pieţe. Includerea şoferilor angajaţi de întreprinderi străine în alte state membre UE în cadrul regulilor MiLoG sau Legea Macron ne încalcă suveranitatea. Atunci când ţările noastre au aderat la UE, am salutat libertăţile sale fundamentale. Am acceptat cu mare înţelegere şi amabilitate investiţiile franceze sau germane în ţările noastre şi am făcut mari eforturi, ne-am asumat riscul de a concura pe piaţa comună europeană. Uniunea Europeană a fost creată pentru a fi o comunitate de interese economice comune, o comunitate în care fiecare ţară şi-a sacrificat o parte din propriile beneficii pentru a crea o bunăstare comună. Legislaţia Germanei şi Franţei în transport reprezintă un pas înapoi, o încercare de a impune propriile lor interese particulare asupra altora. Nu putem rămâne pasivi şi nu putem permite acest dictat al unor state membre în detrimentul altora.”
Una peste alta, transportatorii consideră că dincolo de sloganurile privind „drepturile lucrătorilor” sau „lupta împotriva abuzurilor” nu se urmăreşte decât impunerea unor restricţii pentru activităţile economice desfăşurate de operatorii străini, spre avantajul antreprenorilor francezi şi germani.
Urmările protestelor
Problemele prezentate în „Rezoluţie”, dar şi alte reglementări restrictive pentru transportatori, din ţări precum Belgia, Finlanda sau Danemarca au fost discutate şi pe 15 iunie, în Comitetul de Dialog Social European în sectorul Transporturilor, alături de reprezentanţi ai Comisiei Europene, dar şi ai Federaţiei Europene a Lucrătorilor în Transporturi. Şi poate nu întâmplător, joi, 16 iunie, Comisia Europeană a anunţat că a notificat oficial Franţa cu privire la efectele negative pe care Legea Macron o are asupra transportatorilor din alte ţări, ca primă etapă spre declanşarea unei proceduri de infrigement. De asemenea, CE a (re)trimis o notificare şi Germaniei, împotriva căreia deja a fost declanşată o procedură de infrigement după episodul din mai 2015, în speranţa „identificării unei soluţii pe cale amiabilă”.
„În ambele cazuri, CE consideră că aplicarea regulilor salariului minim transporturilor internaţionale care au doar o legătură marginală cu teritoriul unui stat membru nu poate fi justificată, deoarece creează bariere administrative disproporţionate care împiedică buna funcţionare a pieţei interne. CE consideră că pentru asigurarea protecţiei sociale şi a unui mediu concurenţial corect se impun altfel de măsuri, unele care să nu afecteze libera circulaţiei de bunuri şi servicii”, se precizează într-o comunicare oficială a Comisiei Europene.
Răspunsuri ce se lasă aşteptate
Protestul transportatorilor din această săptămână este doar vârful aisbergului într-un proces de negociere mult mai amplu. Măsuri împotriva legilor protecţioniste adoptate de ţări precum Franţa şi Germania au fost solicitate Comisiei Europene şi la nivel de guverne, printr-o scrisoare comună semnată recent de miniştrii Transporturilor din mai multe state comunitare, printre care şi România. Mai mult, ministrul român al Transporturilor, Dan Costescu, a propus luna trecută autorităţilor de la Bruxelles înfiinţarea unei Agenţii Europene Rutiere, care să fie găzduită de ţara noastră şi care să asigure pentru transportatorii rutieri un cadru normativ unitar şi condiţii egale de competiţie, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în domeniul feroviar şi aerian, prin Agenţia Europeană Feroviară (ERA, cu sediul în Franţa), respectiv, Agenţia Europeană de Siguranţă Aviatică (EASA, cu sediul în Germania).
Până una alta, însă, autorităţile germane şi franceze au la dispoziţie două luni pentru da un răspuns la notificările Comisiei Europene privind efectele MiLoG şi legea Macron. Care va fi el, rămâne de văzut. Dar deocamdată, autorităţile germane nu au răspuns nici măcar notificării primite în cursul anului trecut. Dar şi tăcerea e, poate, un răspuns… Unde mai pui că nici Comisia Europeană n-a dat până acum vreun răspuns oficial cu privire la propunerea României de înfiinţare a unei Agenţii Europene Rutiere.
