Acum, că tot am sărbătorit Mica Unire, a prins mai multă vizibilitate, parcă, ideea vehiculată în unele medii ale vieții publice, potrivit cărora ”scenariul Al.I.Cuza” din 1859 ar putea fi repetat, în 2024, printr-o dublă alegere la prezidențialele din România și Republica Moldova. Maia Sandu a și fost desemnată... ad-hoc drept posibila eroină a (re)împlinirii acestui ideal național! Cât de viabilă este, însă, o astfel de idee?
Deși romantică în esență, orice specialist în Drept Constituțional ar putea să vă explice că, la modul practic, o astfel de variantă nu este posibilă fie și din simplul motiv că, deși o persoană poate avea dublă cetățenie, ea nu poate depune jurăminte de credință, în calitate de președinte, față de două țări. Dacă adăugăm în ecuație dreptul internațional, lucrurile devin și mai complicate...
Mai degrabă, ne place să credem că ideea dublei alegeri a venit din partea celor care au văzut în Maia Sandu un model de politician valabil și în România și în Republica Moldova: pro-european, capabil să lupte contra corupției, să realizeze reforme importante pentru țara sa.
În același timp, nu suntem convinși că toți cei care vehiculează ideea dublei candidaturi sunt chiar atât de bine intenționați. Cum ar putea fi mai bine subminată Maia Sandu la București decât prezentând-o ca un potențial adversar electoral pentru partidele și ”prezidențiabilii” dâmbovițeni? Desigur, am putea miza pe luciditatea liderilor politici de la București, dar, sincer, cine ar paria pe conștiința unui politician?
În plus, în Republica Moldova există și un segment important de cetățeni care - fie că ne place, fie că nu ne place, nu văd cu ochi buni nici o eventuală unire cu România. Și nu mai departe de acum vreo două zile, un oficial rus o acuza pe Maia Sandu că ”vrea să facă din Republica Moldova o provincie a României, cea mai înapoiată țară din NATO” și a amenințat chiar cu ”repetarea scenariului ucrainean”.
Una peste alta, în loc să apelăm la modele ce își au locul în alt context istoric, ar trebui să ne axăm pe soluții reale pentru o apropiere sustenabilă între România și Republica Moldova. Ele există, fie și dacă este să ne gândim la ”marea unire” în granițele Uniunii Europene! Prin urmare, haideți să urmăm împreună calea europeană și suntem convinși că ea ne va conduce spre un viitor demn de înaintașii noștri!
