Cazul celor doi tineri brăileni ajuns în atenţia presei, după ce unul dintre ei şi-a pierdut viaţa, iar celălalt a ajuns în arest, atrage atenţia, încă o dată, asupra sistemului juridic din România. Scenariul întâmplării pare a fi pe principiul omul nepotrivit la locul nepotrivit. Unul dintre ei l-a îmbrâncit pe celălalt, care s-a dezechilibrat, a căzut, s-a lovit la cap şi a decedat. S-a demarat o anchetă, iar tânărul rămas în viaţă a fost reţinut şi dus în faţa instanţei. Judecătorii au decis să îl aresteze pentru 30 de zile. Până aici pare totul a fi logic.
Problema apare, însă, atunci când compari acest caz cu altele, unde cei reţinuţi de procurori sunt plasaţi de judecători în arest la domiciliu sau chiar sub control judiciar. Şi vorbim aici de inculpaţi mult mai periculoşi şi de fapte mult mai grave.
Ca prim exemplu, luăm cazul unui bărbat din Jorăşti, acuzat de tentativă la omor după ce a înjunghiat un consătean. Bărbatul a fost iniţial reţinut de procurori, dar, surpriză, judecătorii au decis că poate fi cercetat sub control judiciar.
Legat de acest aspect, îmi vine în minte cazul gălăţeanului care şi-a înjunghiat un vecin de mai multe ori, doar pentru că respectivul era de etnie romă. Acuzat de tentativă la omor, bărbatul a primit vreo trei ani de închisoare, dar nu a ajuns după gratii, pentru că judecătorii au decis să îi suspende executarea pedepsei. Bărbatul, intitulat „rasistul de pe Viaduct” nu s-a potolit, ţinând cont că pedeapsa sa era destul de uşoară. Aşa că, dacă tot nu a ajuns după gratii, a decis să se răzbune. A intrat peste cumnatul celui pe care îl înjunghiase prima dată şi l-a ucis cu sânge rece. Abia atunci justiţia a decis că respectivul este un pericol social!
Exemplele ar putea continua, atât de la noi din judeţ, cât şi din alte zone ale ţării. Nu aş vrea să uit de cazul violatorilor din Vaslui sau de criminalii din Grădiştea, judeţul Brăila, care au ucis o femeie în timp ce aceasta se întorcea de la serviciu, şi care au fost lăsaţi să stea acasă, deşi erau chiar vecini cu familia victimei.
Cazul studenţilor brăileni este atipic. Din ancheta de până acum, nu a rezultat că ar fi fost vorba despre intenţie sau faptă premeditată. Cu toate acestea, tânărul a ajuns în arest preventiv. Decizia îi mulţumeşte, probabil, pe părinţii celui decedat. Dar decizia aceasta poate distruge şi viaţa celui care a fost pur şi simplu la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Un tânăr care nu a avut niciodată probleme nici cu alţii, nici cu legea.
Comparând toate aceste exemple, nu putem să nu ne întrebăm, cum se face totuşi justiţie în ţara asta? Cine sunt de fapt judecătorii care decid cine ajunge şi cine nu ajunge după gratii? Soarta unui om este decisă de un alt om, în robă. Ce se întâmplă, însă, când omul cu robă greşeşte şi, din cauza deciziei sale, se frânge un alt destin? Răspunsul este simplu… NIMIC. Cel puţin, nu ceva care să-l implice pe omul în robă.
Cazurile prezentate, dar şi multe altele demonstrează că justiţia se face diferenţiat în România, deşi legile sunt aceleaşi...
