* Cadrele didactice din Galaţi susţin că metodologia elaborată chiar de ministrul lor este jignitoare, întrucât nu Educaţia este cel mai corupt sistem
Toţi profesorii din România vor urma, începând din luna septembrie, cursuri anticorupţie, însă nu se ştie încă cine vor fi specialiştii care le vor preda, a declarat recent ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Dascălii se simt jigniţi de aceste măsuri şi atrag atenţia că mai important ar fi ca unii dintre ei să înveţe cum să se poarte cu elevii cărora le predau.
Deja au fost pilotate cursuri anticorupţie pentru 1.500 de profesori, iar organizarea acestora la nivel naţional se va face cu finanţare din fonduri europene. Fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, a semnat, chiar cu o zi înainte să plece din minister, Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial pe data de 7 ianuarie. În document se arată că profesorii pot învăţa la cursurile organizate de Ministerul Educaţiei, începând de anul şcolar viitor, elemente de legislaţie, de etică, dar pot şi să cunoască sancţiunile pe care le pot primi dacă sunt găsiţi vinovaţi de acte de corupţie în sistem, precum acceptarea de şpagă la examene.
"Facem cursurile cu Becali sau cu cei din dosarul Microsoft?"
Cele mai multe dintre cadrele didactice din Galaţi susţin că se simt jignite de o asemenea măsură şi că altele erau priorităţile Ministerului Educaţiei.
"Singurul lucru pe care poţi să-l înveţi din asemenea cursuri este cum să fii corupt. Adică vom învăţa şi noi cum au furat alţii. Nu cred că erau necesare. E adevărat, profesorii au nevoie de profesionalizare, deci ar fi trebuit organizate cursuri de metodică, pentru că sunt abordări noi, moderne şi mulţi încă nu au aflat cum se aplică. În plus, cine să ţină asemenea cursuri? Să le facem cu Becali sau cu cei din Ministerul Educaţiei acuzaţi în dosarul Microsoft?", ne-a declarat profesorul de limba şi literatura română de la CNVA, Corneliu Goldu.
Mitică Dudău, profesor de matematică la Colegiul Naţional "C. Negri", susţine că nu era nevoie nici măcar de un cod de etică şi nici de o asemenea metodologie, toate ar fi trebuit punctate în Statutul personalului didactic. "Sunt suprareglementări, care nu erau necesare. Pe de altă parte, e deranjant. Nu cred că avem atât de multe cazuri ca să tragem concluzia că învăţământul este cel mai corupt sistem", consideră profesorul de matematică.
"Jignitor şi inutil"
De la Liceul de Artă, profesorul Doru Căstăian ne-a declarat că premisa de la care porneşte cursul e greşită: "E ca şi cum ai spune că oamenii sunt corupţi pentru că nu ştiu ce-i corupţia. E amuzant! E inutil şi jignitor, pentru că o asemenea metodologie venită de la ministrul nostru etichetează. Ca şi cum noi suntem cei care am fi cei mai capabili de acte de corupţie".
Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi Iulian Corneci. "Loveşte în oameni nevinovaţi. Nu în învăţământ sunt actele mari de corupţie. Nu ştiu câţi profesori a arestat DNA-ul în ultimul timp", spune profesorul de la Independenţa.
Ce cred sindicaliştii
Liderul Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP), Lidia Antoniu, susţine că e nevoie ca profesorii să cunoască legislaţia, mai ales că astfel pot învăţa care le sunt drepturile. În plus, aceasta consideră că nu astfel de cursuri ar subţia cazurile de corupţie, ci schimbarea mentalităţii. "Avem şi cazuri de corupţie în şcoli. De aceea nu trebuie să privim metodologia ca pe o sentinţă, ci ca pe o carenţă care trebuie rezolvată", consideră Lidia Antoniu.
Preşedintele Sindicatului Educaţia, Adrian Andrăşescu, susţine că orice profesor are discernământ şi suficiente cunoştinţe ca să cunoască exact ce înseamnă corupţie, nu ar fi fost nevoie de cursuri pe tema aceasta. "E aberant. Aduce un stres în plus asupra profesorilor", spune Andrăşescu.
