Joi, o ştire primită la redacţie ne-a adus o veste deloc plăcută: dragul nostru părinte Teofil Părăian, duhovnicul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, dar şi al creştinilor români, a trecut la cele veşnice.
Avea frumoasa vârstă de 80 de ani (s-a născut la 3 martie 1929, în satul Topârcea, judeţul Sibiu) şi peste 55 de ani a slujit lui Hristos de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Părintele Teofil Părăian face parte dintre acei călugări de vocaţie şi, în ciuda faptului că era nevăzător, Dumnezeu l-a înzestrat cu un altfel de vedere - cea duhovnicească.
A fost şi rămâne - prin cărţile sale, prin conferinţele sale, prin sfaturile duhovniceşti difuzate în mass media - un călăuzitor al creştinilor, cunoscut fiind că din 1992, părintele Teofil Părăian a bucurat - cu lumina cunoştinţei şi a propriei trăiri în Hristos şi cu Hristos - mii de creştini.
Ultima întâlnire cu credincioşii din Galaţi a avut-o părintele Teofil în primăvara acestui an, când ne-a încredinţat „Abecedarul creştinesc”, carte îndrumar pentru orice creştin.
Prezenţa părintelui Teofil Părăian aducea bucurie pe chipurile creştinilor şi în ciuda vârstei, avea acea prospeţime a minţii pe care numai Dumnezeu o dăruieşte celor aleşi şi chemaţi ai Săi, drept răsplată pentru viaţa aleasă, pentru rugăciunea curată a inimii.
Prezenţa sa umplea inimile de bucurie, făcea sălile de cultură neîncăpătoare... Om al rugăciunii inimii, părintele Teofil Părăian purta în chip, în atitudine şi în faptă, blândeţea părinţilor filocalici, „avea limpezimea şi mentalitatea lucrării Bisericii”, aprecia Înalt Prea Sfinţitul Casian la una din întâlnirile cu acest ales duhovnic.
Prin plecarea la cele veşnice, Biserica de aici, de pe pământ, a devenit mai săracă; în schimb, cea biruitoare, din Ceruri, şi-a întărit rândurile cu un veşnic rugător.
Ne rugăm la Dumnezeu să-l aşeze pe părintele Teofil Părăian între îngerii Săi, fiindcă - aici, pe pământ - viaţa prea cuviosului părinte Teofil a fost asemănătoare cu a unui înger în trup.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
