Prefectul judeţului Galaţi Paul Florea a convocat, la prânz, o şedinţă de urgenţă cu toţi responsabilii navigaţiei pe Dunăre – instituţii publice şi armatori – în vederea identificării măsurilor de precauţie astfel încât scurgerea sloiurilor la Galaţi să nu aibă acelaşi efect ca la Călăraşi. În cursul discuţiilor purtate între prefectul Paul Florea şi directorul Administraţie Fluviale a Dunării de Jos Galaţi, Florin Uzumtoma, s-a luat în calcul inclusiv posibilitatea folosirii de explozibil pentru spargerea podurilor de gheaţă, astfel încât sloiurile să poată curge la vale către mare.
Totuşi, după două ore de şedinţă, nu s-a luat nici o decizie clară în privinţa dinamitării podurilor de gheaţă de pe Dunăre, întrucât şeful AFDJ a precizat că nu are în obiectul de activitate aşa ceva, iar în cazul unei astfel de intervenţii, ar reacţiona negativ şi asociaţiile de protecţia mediului. Discuţiile au fost dure, purtate pe un ton ridicat şi în contradictoriu între şeful AFDJ, directorul Navrom Iordache Panaite şi prefectul Paul Florea, fiecare susţinând că celălalt poartă responsabilitatea spargerii podului de gheaţă de pe Dunăre. Din păcate, lipsa de decizie a prefectului şi lipsa unei proceduri clare pentru intervenţia în astfel de situaţii a făcut ca discuţiile să curgă timp de două ore, dar fără să se ia o decizie clară. „Voi trimite la Guvern toate aceste situaţii pentru ne transmite cine este abilitat să ia astfel de măsuri”, a spus prefectul în finalul şedinţei în care nici măcar nu s-a ajuns la o decizie în privinţa convocării comitetului pentru situaţii de urgenţă!
Totuşi, probleme există pe fluviu
Pe de altă parte, şeful AFDJ a precizat că din cele 3 canale Chilia, Sf. Gheorghe şi Sulina, numai pe Sulina pot curge sloiurile de pe Dunăre către mare, restul celorlalte două fiind blocate de pod de gheaţă. Acest lucru înseamnă că numai 30% din gheaţă curge către mare, fapt care ar putea conduce la formarea de dopuri de gheaţă şi la efecte nedorite, precum creşterea artificială a nivelului Dunării, a mai spus şeful AFDJ.
În prezent, potrivit şefului Căpităniei Galaţi, Octavian Gheorghiu, în zona portului Galaţi, există 128 de barje, din care 105 goale şi 23, încărcate cu fier, laminate şi bauxită. Din totalul barjelor, 39 au combustibil la bord, acestea fiind urmărite cu atenţie sporită şi de Garda de Mediu, pentru a preîntâmpina vărsarea combustibilului în fluviu. Şi proprietarii de ambarcaţiuni de agrement au înţeles pericolul şi şi-au ridicat pe mal navele, însă 20% din ele sunt în apă, prinse în gheaţă, a mai arătat şeful Căpităniei.
Potrivit reprezentantului Administraţiei Portului Dunării Maritime, Ion Lungeanu, nu există pericolul ca situaţia de la Călăraşi să se repete şi la Galaţi, având în vedere că atât barjele cât şi pontoanele şi agenţii economici – terasele plutitoare – şi-au luat măsuri de prevedere, asigurând navele la mal. În plus, barjele care nu sunt blocate în gheaţă sunt aduse la mal pentru a fi descărcate astfel încât alimentarea cu materie primă a combinatului siderurgic Arcelor Mittal Galaţi să nu fie afectată.
Totuşi, reprezentantul APDM Galaţi a precizat că este îngrijorătoare creşterea accentuată a nivelul apelor Dunării, cota fiind astăzi de 343 de cm , cu 43 de cm mai mult decât ieri. Marilena Vasilache, şefa Navrom Bac a precizat că este un real pericol transbordarea pasagerilor chiar şi cu împingătorul care efectuează acest serviciu din 7 februarie de când cursele cu bacurile au fost suspendate. Şeful Căpităniei Galaţi a lansat recomandarea opririi activităţii de traversare a Dunării, din motive de securitate.Şedinţa s-a finalizat fără vreo concluzie privind măsurile care trebuie luate, dar cu o certitudine: faţă de acum 10-20 de ani, când sloiurile erau distruse cu spărgătoare de mare putere, acum, lipsa navelor face ca podul de gheaţă de pe Dunăre să poată fi spart doar cu explozibil. Cine va lua o astfel de decizie si cu ce efecte, rămâne de văzut.
