* afirmă directorul general al institutului gălăţean, Alina Florea *
- A trecut mai mult de un an de criză. Fără îndoială că această perioadă a afectat şi activitatea ICEPRONAV…
- Ultimii doi ani au adus cu ei o schimbare fundamentală în modul în care companiile îşi derulează întregul proces de business. Clienţii obişnuiţi nu au mai fost cei binecunoscuţi, fie au dispărut cu totul din piaţă, fie au avut nevoie de un interval în care să se reorienteze ei înşişi în piaţă pe noile zone lucrative. Competenţele nu demult considerate foarte importante, fie prin tradiţionalismul utilizării lor, fie prin îngustimea specializării şi a nişei de utilizare în companie, au început să nu mai răspundă cererii reale din partea clienţilor, devenind astfel neutilizabile în companie.
În prezent, în viaţa tuturor organizaţiilor încă se vorbeşte de supravieţuire. Se fac şi se refac planurile alternative, dar şi cele de back-up, iar preocuparea majoră a conducerii oricărei organizaţii este aceea de a lua măsurile necesare pentru prezervarea cash-ului şi oferirea unei perioade de funcţionare de siguranţă, la un regim poate mai redus, dar stabil, pe o perioadă cât mai îndelungată.
- Care este rolul jucat azi de cercetare în industria navală?
- Unde se regăseşte cercetarea în acest context în industria navală? Întrebarea poate părea retorică, uşor absurdă sau deplasată în contextul economic ce se degradează pe zi ce trece şi mai tare în România, impunând în majoritatea companiilor cu prioritate stabilizarea activităţilor de producţie curente.
ICEPRONAV este implicată în acest moment într-un proiect de cercetare asupra sectorului naval în România: „Dezvoltarea sectorului fabricaţiei de mijloace de transport naval, feroviar, aeronautic, integrarea în tendinţele de dezvoltare europeană şi mondială, impactul implementării reglementărilor specifice”, şi a avut în monitorizare, în perioada 2007-2009, evoluţia a 162 de firme identificate a fi de referinţă în sectorul naval din România, acoperind şantierele navale, subcontractorii acestora, proiectanţii din domeniu, societăţile de clasificare, firme de shipping, operatori portuari.
Faptul că din cele 162 de companii, în august 2009 la Registrul Comerţului mai fiinţează doar 101 din ele arată că nu toate companiile au reuşit să fie destul de inovatoare în abordare pentru a supravieţui. De altfel, acest fapt se coroborează oarecum şi cu o altă dată extrasă de la Institutul Naţional de Statistică: doar 15 la sută din companiile româneşti admit faptul că inovează.
Pentru ICEPRONAV, ponderea activităţii de cercetare şi dezvoltare în cifra de afaceri este de 8,9 la sută, aşa cum reiese din bilanţul anului 2008. Nu trebuie să uităm că bătălia cercetării româneşti se dă acum pe frontul reunit al comunităţii europene cu firme cu mult mai multă expunere, experienţă şi posibilitate de finanţare, care nu stau cu mâna întinsă către fondurile de stat pentru a fi scoase din declin.
Inovarea nu trebuie să fie dramatică pentru a aduce rezultate spectaculoase. Inovarea este suficientă în paşi mici şi susţinuţi, astfel încât să nu lase o companie să devină autosuficientă şi mulţumită de sine, oarbă la ce se întâmplă în jur şi surdă la orice semnal din piaţa în care activează. Inovarea în paşi mici te ajută să stai în alertă, să fii acordat la semnale, iar dacă sunt mereu făcuţi astfel de paşi inovatori mici, şansele ca organizaţia să aibă nevoie de un bobârnac (în genere de finanţare pentru a ieşi din situaţia dificilă) pot fi reduse la minimum.
Situaţia specială creată în industria navală europeană a generat iniţiative la nivelul CESA (Asociaţia europeană a constructorilor de nave), iniţiative cascadate spre asociaţiile naţionale ale constructorilor de nave. În România, ANCONAV poate să ofere detalii suplimentare despre eforturile actuale de sensibilizare depuse pe lângă primul ministru şi Ministerul Economiei, pentru stimularea sectorului naval şi stabilizarea, în genere, a activităţii de producţie şi inginerie.
- Multă lume a continuat să perceapă că cercetarea navală trebuie să se facă în ICEPRONAV.
- Proiectul de analiză a sectorului naval a scos la iveală că niciuna din companiile din sectorul naval nu are de fapt obiectul principal de activitate cercetarea. ICEPRONAV SA însăşi este o companie cu capital privat care, încă de la înfiinţarea ei ca societate comercială în 1991 (Reg. Com. J17/582/1991), a avut şi continuă să aibă ca obiect principal de lucru activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legată de acestea (cf. Cod CAEN 7112).
Odată cu vinderea pachetului majoritar de acţiuni al ICEPRONAV şi încasarea contravalorii acestuia de la cumpărător, statul român a făcut deja opţiunea prin care trece în proprietatea cumpărătorului baza de testări hidrodinamice, pe care nostalgicii cercetători gălăţeni în domeniul naval o consideră a fi, chiar şi în condiţiile de azi, o investiţie strategică în care statul are controlul. Este posibil să fi fost la vremea construcţiei ei.
Zic „este posibil”, întrucât mereu vor fi puncte de vedere diferite între cel al inginerului încântat de propria creaţie şi cel al administratorului care are toate datele de calcul al indicatorului cost-beneficiu.
Pentru ICEPRONAV, inovarea continuă zi cu zi. Mod de administrare şi organizare, sisteme automate de gestiune, mentalităţi, pieţe, modalitate de abordare contractuală, modalitate de reacţie rapidă în participare la licitaţii sunt toate exemple de aspecte care au fost inovate permanent pentru păstrarea companiei într-o structură care să îi permită în permanenţă avantajul competitiv, prin decizii de management populare sau mai puţin populare la nivelul angajaţilor şi comunităţii locale.
- Concret, ce a însemnat în anul 2009 inovarea pentru compania dvs.?
- Anul 2009 cu precădere a fost un an decisiv în descifrarea pieţei, abordându-se studii de piaţă pe diverse categorii de produs în domeniul navelor tehnice, offshore şi militar, cu finanţare directă din partea acţionarului majoritar. În categoria inovării şi dezvoltării intră o serie de proiecte de basic design identificate, dezvoltate/îmbunătăţite şi finalizate în cursul acestui an: 32,000 dwt Double Hull Bulk Carrier, 49,000 Oil/Chemical Tanker, 1.6 M Bbl Generic FPSO Hull realizate în ICEPRONAV. Aceste produse se regăsesc în portofoliul de produse imediat ofertabile din punct de vedere comercial şi chiar reprezintă în prezent obiectul unor licitaţii deschise în care compania noastră participă.
Tot de zona inovării în abordarea clienţilor ţine şi extinderea pachetului normal de design cu o zonă extrem de importantă şi substanţială de consultanţă pentru şantierul executant, cu privire la strategia de construcţie, respectiv investiţiile optime necesare pentru susţinerea fluxului respectiv.
Trebuie menţionat faptul că, astăzi, în industria românească nu există direcţii strategice şi programe care să solicite participarea firmelor din domeniul naval. ICEPRONAV reuşeşte să se menţină pe piaţă, să investească şi să dezvolte resurse competente şi noi concepte prin participarea la proiecte internaţionale (95 la sută din proiecte în afara României în 2008).
- În concluzie, mai putem vorbi de cercetare propriu-zisă în Galaţi?
- Vă propun o schimbare de focus: nu pe răspunsul la întrebarea „ce se mai întâmplă în activitatea de cercetare din Galaţi”, ci în primul rând pe întrebare. Este întrebarea relevant formulată pentru condiţiile economice naţionale şi internaţionale, pentru obiectivele de scurtă şi lungă durată ale oricărui business, în contextul în care cercetarea pare decuplată de nevoile pieţei?
Îi invit pe toţi cei interesaţi de subiect să mediteze asupra altei întrebări: în ce fel modul de a face cercetare a reuşit să se invoveze în ultimele decenii şi cu precădere în ultimii ani în România? În subsidiar, rămâne deschisă şi întrebarea: în ce fel s-a modificat perspectiva din care jucătorii individuali sau angajaţii din industrie trebuie să privească rolul cercetării şi al inovării în genere?
