Krikor H. Zambaccian, colecționar și critic de artă român, s-a născut pe 6 februarie 1889, la Constanța. În 1907, s-a înscris la Institutul Superior de Comerț din Anvers și mai apoi la cel de la Paris, unde a luat contact cu arta occidentală. În 1913, s-a întors la Constanţa, iar în anul următor a fost mobilizat pe frontul Primului Război Mondial.
Întorcându-se la București, a frecventat mediile artistice ale anilor 1920-1950, perioadă în care a publicat lucrări de critică despre artiştii plastici ai vremii și a colecționat lucrări de artă contemporană ale pictorilor deja consacrați, dar și ale unor debutanți: Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady și Ion Andreescu.
A înființat Muzeul Zambaccian în 1947, când a făcut şi prima donaţie către statul român: 240 de opere de artă din colecţia sa şi casa din Parcul Filipescu. În muzeu îşi are locul galeria marilor pictori şi sculptori români, inclusiv Brâncuşi, dar şi străini: Picasso, Cezanne, Matisse, Renoir. Un an mai târziu a fost primit în rândurile Academiei Române. Krikor H. Zambaccian a fost un adevărat Mecena al timpului său și un foarte valoros critic de artă. Colecția sa cuprindea o mulțime de lucrări de sculptură, pictură, grafică și mobilier de o calitate excepțională și se erijează practic într-o importantă și valoroasă istorie a picturii românești. S-a stins din viață pe 18 septembrie 1962, la București.
