Vremea posomorâtă din aceste zile nu i-a împiedicat pe meşteşugarii din Vrancea, Vâlcea, Botoşani, Maramureş şi chiar din Basarabia să-şi expună cele mai valoroase lucruri, la Târgul de Sf. Andrei, de la Galaţi. Costumele populare, vasele din lemn de stejar sau salcie, din lut şi ceramică, produsele apicole, cojoacele din blană de oaie şi piei de miel, accesoriile handmade şi ulcelele şi-au făcut apariţia pe tarabe, în parcarea Shopping City Galaţi. În prima zi a târgului, gălăţenii nu s-au înghesuit la cumpărături, dar meşterii speră că până luni, 30 noiembrie, vor reuşi să-şi vândă produsele.
Zeci de obiecte făcute cu iscusinţă
Preţurile sunt ca şi anul trecut, spun meşteşugarii. O beretă handmade, de exemplu, costă între 35 şi 40 de lei, preţul pentru o ie tradiţională porneşte de la 120 de lei, iar un costum popular pentru copii costă în jur de 150 de lei. Preţul pentru o vestă de lână porneşte de la 300 de lei, iar una pentru copii costă în jur de 40 de lei. O potcoavă, de care atârnă un clopoţel din lut, în semn de noroc şi prosperitate, după cum spun meşteşugarii, costă 20 de lei. Gospodinele care vor să-şi ia o oală pentru sarmale vor scoate din buzunar între 25 şi 40 de lei.
La târg există şi o varietatea de produse apicole, despre care ne-a vorbit familia Zotea din Vrancea, pentru care apicultura este o îndeletnicire transmisă din generaţie în generaţie.
"Avem şase sortimente de miere. Preţurile pleacă de la 20 de lei pentru 800 de grame şi ajung la 28 de lei. Avem şi borcane mai mici, la 10 lei. Pe lângă asta, avem cătină în miere, scorţişoară cu miere, foarte bună pentru persoanele cu colesterolul mărit, mierea propolizată, pentru cei care au probleme respiratorii, dar şi alte produse cu extrem de multe proprietăţi”, ne-a povestit unul dintre apicultori.
Cu mâinile bătătorite de la cioplitul lemnului, Alexandru Perţa Cuza vine din Maramureş şi a adus la Galaţi troiţe, cruci, linguri, dar şi alte obiecte decorative, care parcă îl aduc pe Dumnezeu mai aproape. "Am început să meşteresc obiecte din lemn la vârsta de şapte ani. Prima oară am venit la Galaţi după anul 1990. Am realizat monumente din lemn la Sibiu, la Horia, la Bucureşti. Îmi amintesc de fiecare dată ce obiecte aveau bunicii mei şi încerc să le readuc şi în zilele noastre, ca să ştie şi generaţiile următoare ce se folosea înainte. Nu-mi şlefuiesc lucrările, pentru trebuie să se cunoască urma de daltă, altfel lucrările n-ar avea valoare artistică, ci doar comercială”, ne-a spus Alexandru Perţa Cuza.
Foto Marius Negri
