Un clasament precis al celor mai sângeroase bătălii din Antichitate este greu de realizat. Izvoarele antice au tendinţa de a exagera numărul morţilor. Vezi mai jos un top alcătuit în funcţie de cifrele acceptate de cei mai mulţi istorici contemporani.
Bătălia de la Cannae (216 î. Hr.): între 45.000 şi 90.000 de morţi
Bătălia de la Cannae a fost cea mai gravă înfrângere militară romană. Conform surselor antice, între 45.000 şi 90.000 de oameni au murit în confruntarea dintre trupele cartagineze conduse de Hannibal şi armata romană condusă de consulii Lucius Aemilius Paullus şi Gaius Terentius Varro. Dispunerea trupelor punice în formă de semilună a constituit o capcană pentru romani. Pedestrimea cartagineză a cedat mijlocul pentru atragerea adversarului, convins de un succes facil. Victoria cartagineză a fost deplină. Armata romană a fost distrusă aproape în întregime. Roma a fost salvată numai de indecizia lui Hannibal, care a ales să nu se îndrepte spre Cetatea Eternă.
Bătălia de la Thymbra (547 î. Hr.): circa 100.000 de morţi
Bătălia de Thymbra a fost lupta decisivă în războiul dintre Lydia şi Imperiul Ahemenid. Circa 100.000 de oameni au murit în lupta dintre armatele lydiene conduse de Cresus şi armata persană condusă de Cyrus cel Mare. Bătălia a avut loc pe o câmpie la nord de capitala lydiană Sardes şi s-a încheiat cu victoria perşilor, împotriva unui adversar de două ori mai numeros. În anul următor, perşii au ocupat oraşul Sardes, după un asediu de 14 zile. În urma victoriei asupra lui Cresus, perşii au ocupat Asia Mică, inclusiv oraşele greceşti de pe ţărmul Mării Egee.
Bătălia de la Chibi (208 d. Hr.): peste 100.000 de morţi
Cea mai sângeroasă bătălie de la sfârşitul dinastiei Han a avut loc în anul 208 d. Hr., pe Fluviul Albastru (Yangtze), în locul cunoscut sub numele de Chibi (Stâncile Roşii). Peste 100.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în această bătălie. În urma luptelor de la sfârşitul dinastiei Han, trei comandanţi militari şi-au impus autoritatea asupra Chinei, Cao Cao, la nord de Yangtze, Liu Bei şi Sun Quan, la sud de marele fluviu.
Bătălia de la Stâncile Roşii a fost probabil cea mai mare luptă navală din istorie, din punct de vedere al numărului de combatanţi. Trupele aliate conduse de Liu Bei şi Sun Quan (circa 50.000 de soldaţi) au reuşit să obţină o victorie neaşteptată împotriva armatei mult mai numeroase a lui Cao Cao. Acesta din urmă pretindea că armata sa număra 800.000 de oameni, însă conform estimărilor lui Zhou Yu, un general din armata lui Sun Quan, Cao Cao conducea circa 220.000 – 240.000 de soldaţi.
Bătălia de la Kalinga (262 î. Hr.): circa 200.000 de morţi
Bătălia de la Kalinga a marcat apogeului imperiului Maurya (321-185 î.Hr.), care a unificat pentru prima dată în istorie toată India, sub conducerea lui Aşoka cel Mare. Legenda spune că Aşoka a renunţat la violenţă şi a îmbrăţişat modul de viaţă paşnic al budismului în urma bătăliei de la Kalinga, chinuit de remuşcări din cauza distrugerilor şi vărsării de sânge. Conform estimărilor oferite chiar de Aşoka cel Mare, peste 200.000 de oameni au fost ucişi în urma campaniei din regatul Kalinga, situat pe coasta de est a Indiei.
Bătălia de la Changping (260 î. Hr.): peste 500.000 de morţi
Cel mai mare măcel din lumea antică avut loc în anul 260 î. Hr., în „Perioada Statelor Combatante”, când şapte regate s-au înfruntat pentru supremaţie în China. Conform surselor antice, peste 500.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în lupta dintre armatele statelor Zhao şi Qin. Bătălia de la Changping s-a încheiat cu victoria regatului Qin, care ulterior va unifica China (221 î. Hr.).
În anul 260 î. Hr., armata statului Zhao, condusă de Zhao Kuo, a lansat o ofensivă de mare amploare împotriva regatului Qin. După primele confruntări, unităţile armatei Qin au început să se retragă, păcălind inamicul că nu îi puteau ţine piept. Zhao Kuo nu a sesizat că armata sa este atrasă într-o capcană şi a ordonat urmărirea şi atacarea inamicului. În zona Changping, armata statului Zhao a fost încercuită de trupele statului Qin. Zhao Kuo a încercat să se retragă, dar era prea târziu. Armata Qin a trecut imediat la ofensivă, blocând drumul şi încercuind forţele inamice. Zhao Kuo a încercat să iasă din încercuire cu forţa, însă a fost ucis de arcaşii inamici.
Supravieţuitorii armatei Zhao, rămaşi fără comandant, au depus armele. Comandantul armatei Qin, generalul Bai Qi a ordonat ca cei 400.000 de prizonieri Zhao să fie îngropaţi de vii.
Sursa: historia.ro
