Firmele de profil şi-au suplimentat stocurile în această perioadă, pe fondul cererilor cu duiumul din partea gălăţenilor disperaţi să evadeze din sistem
A trecut mai bine de o lună şi jumătate de când zecile de mii de gălăţeni, racordaţi la sistemul centralizat de termoficare, nu au mai beneficiat de apă caldă. De la 1 aprilie, robinetul oamenilor a „secat”, odată cu decizia CET de a-şi întrerupe activitatea de producere a agentului termic, motiv pentru care, peste noapte, apa caldă a devenit pentru locuitorii de la malul Dunării un produs de lux, pe care, în prezent, şi-l pot permite doar cei care au fost ceva mai prevăzători şi şi-au dotat, nu fără destulă cheltuială, apartamentele cu centrală sau boiler. Un astfel de efect pentru populaţie a fost preconizat încă din toamna anului trecut, dar, în lipsa unor soluţii din partea autorităţilor locale (cu concursul cărora, de altfel, sistemul de termoficare, căpuşat ani în şir, a ajuns la pământ), oamenii au devenit victimele inacţiunii celor pe care chiar ei i-au mandatat să le reprezinte interesele.
Goana după apă caldă
Deşi se vorbeşte tot mai mult despre achiziţia cazanului de apă fierbinte de la Brăila (CAF), gălăţenii nu mai cred în promisiunile autorităţilor locale şi centrale, părtaşe la dezastrul din termoficare, motiv pentru care au luat cu asalt firmele specializate în echipamente şi instalaţii termice din oraş. Pentru a scăpa de coşmarul pe care îl trăiesc zi de zi, generat de lipsa apei calde, gălăţenii nu mai stau cu mâinile în sân aşteptând ca autorităţile să-şi facă treaba şi au hotărât să-şi rezolve singuri problemele, prin achiziţia de boilere şi centrale termice.
„Am început să prospectez piaţa în căutarea unei centrale pe gaz pentru că m-am săturat să fac baie la lighean. Îl chinuim şi pe cel mic. Vă daţi seama cât de greu ne este. Mă costă între 7.000 şi 9.000 de lei tot ce înseamnă centrală şi cheltuielile aferente. Dacă voi opta pentru o centrală mai scumpă este posibil să ajung şi la 10.000 de lei. Imaginaţi-vă în cât timp voi reuşi să îmi amortizez investiţia. În principiu, nu merită, întrucât sistemul centralizat este mai ieftin, însă nu am încotro. Nu am bani, mă împrumut de la rude, prieteni, numai ca să scap. Nu mai rezist!”, ne-a mărturisit un bărbat pe care l-am întâlnit în unul dintre magazinele de profil din oraş.
În imediata apropiere a unui punct de vânzare l-am întâlnit şi pe domnul Alexandru Toma, locatar al blocului C14, din Ţiglina I, aflat în căutarea unor piese pentru boiler. „Sâmbătă mi-am cumpărat un boiler, cu 350 de lei, tot din cauză că nu avem apă caldă. Atât mi-am permis. Să vedem ce vom face la iarnă, dacă ne vor da căldură, că nici treaba asta nu este sigură. Am înţeles că suntem singurul oraş mare din România care nu are apă caldă. Nu mi se pare deloc normal modul în care funcţionează lucrurile la noi. Acum, chiar dacă ne dau apă caldă, nu mai am eu nevoie. Am vorbit cu instalatorul, vine să mi-l monteze”, ne-a spus bărbatul.
Disperarea oamenilor, generatoare de profit
„Viaţa liberă” a stat de vorbă cu reprezentanţii câtorva magazine care comercializează astfel de produse, iar concluzia este una singură: cererea mare a făcut ca vânzările societăţilor să crească cu până la 15 - 20 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Reprezentantul unei companii ne-a spus că, de curând, magazinul a fost nevoit să îşi suplimenteze stocurile, pentru că nu mai făcea faţă comenzilor. Ba mai mult, acesta a precizat că, dacă în mod normal, magazinul vindea în jur de trei-patru boilere pe săptămână, acum numărul acestora aproape că s-a triplat, ajungând la 10-12. „În ceea ce priveşte centralele, mai toată lumea se bate pe cele în condensaţie, care sunt mai economice şi dau mai mare randament, dar şi din cauza taxei ce va fi introdusă din toamnă”, ne-a spus angajatul.
Potrivit acestuia, o centrală de top, nemţească, costă în jur de 3.600 de lei. În general, conform reprezentantului, un gălăţean poate plăti între 6.000 şi 8.000-9.000 de lei pentru a-şi asigura apa caldă şi încălzirea.
