Planul de Mobilitate Urbană prevede că, în 2020, vom avea subtraversare a Dunării, iar în 2030 tramvai până la Brăila * În 2020, toate liniile de tramvai vor fi moderne, iar, în 2030 troleibuzele vor merge pe Oţelarilor, dar vor putea coborî şi până la Faleză sau până la Gară
După cum scriam pe 1 septembrie, consilierii locali au aprobat, în cea mai recentă şedinţă, din august, un Plan de Mobilitate Urbană incomplet, cu Anexa 4, unde ar fi trebuit să apară proiectele de investiţii, goală. Aşadar, consilierii au acceptat un plan de mobilitate fără a şti exact ce proiecte propune acesta. Mai mult decât atât, Planul, care are urmăreşte ca transportul de toate tipurile (de persoane, de marfă, public, privat) să devină modern, eficient şi prietenos cu mediul, a fost aprobat fără să existe o a treia întâlnire cu factorii interesaţi, fără ca acesta să fie dezbătut înainte de a fi trecut prin Consiliul Local.
În 25 iunie 2015, când a avut loc cea de-a doua dezbatere publică privind elaborarea Planului de Mobilitate Urbană, consultantul Eptisa, cel care a realizat Planul, nu a venit cu proiecte clare de investiţii, ci doar cu soluţii generale, şi a lansat o invitaţie către societatea civilă de a trimite proiecte de investiţii, fapt ce a fost anunţat în ziarul nostru atunci. Eptisa a strâns unele dintre proiecte, pentru că nu toate propunerile sunt trecute în Raportul lor de Consultări, le-a înglobat în Plan, dar nu a mai existat nicio dezbatere publică pentru ca oamenii să îşi spună părerea în privinţa proiectelor sau a prioritizării lor. Reprezentanţii Eptisa au promis atunci că, în luna august, vor organiza o a treia dezbatere pe baza propunerilor de proiecte primite, dar asta nu s-a mai întâmplat. Astfel, a avut loc aprobarea Planului fără ca oamenii să ştie ce proiecte de investiţii prevede Planul, dar mai mult decât atât, până şi consilierii au votat strategia fără să ştie ce prevede aceasta. Reamintim că, fără acest plan, Primăria nu va mai putea accesa bani din fondurile europene pentru reabilitarea străzilor ori pentru mijloace de transport nepoluante, deci e important ca în acesta să existe cât mai multe proiecte şi redactate cât mai clar posibil. În urma unor demersuri, am reuşit să intrăm în posesia Anexei, motiv pentru care vă prezentăm, în ediţia de azi, care sunt proiectele de investiţii, dar şi care sunt vizate pentru a fi realizate mai întâi.
Carosabil reabilitat şi pod sau subtraversare
Printre principalele probleme pe care le are municipalitatea este cu siguranţă infrastructura oraşului, aşa că Eptisa vede ca fiind absolut necesar ca în 2017 să fie reabilitaţi 40 de kilometri de infrastructură rutieră, urmând ca în 2020 să mai fie reabilitaţi 10, iar în 2030 încă 80. Tot în 2017, ar trebui ca Primăria să realizeze un studiu privind extinderea reţelei de artere carosabile/pietonale în cartiere slab tranzitate, respectiv în Barboşi şi Fileşti. Tot în 2017, ar trebui să fie facilitat accesul între Bulevardul Siderurgiştilor şi Calea Smârdan prin realizarea unui drum de legătură, dar şi dezvoltată infrastructura necesară utilizării autovehiculelor electrice. Pentru anul 2020 este prevăzută realizarea unei supratraversări sau a unei subtraversări a Dunării către Tulcea.
Linie de tramvai între Galaţi şi Brăila
În contextul în care s-a renunţat din ce în ce mai mult la infrastructura pentru tramvai în interiorul municipiului, Planul de Mobilitate Urbană nu prevede o extindere a acesteia, ci doar o modernizare a segmentelor de pe Calea Prutului (între Bravu şi Macului), strada Combinatului (între Piaţa Energiei şi Drumul de Centură), Siderurgiştilor (între Gheorghe Asachi şi Piaţa Energiei), 1 Decembrie 1918 (Piaţa Energiei – Bulevardul Milcov), Bulevardul Milcov (1 Decembrie 1918 – Henri Coandă), Henri Coandă (Traian Vuia – Coşbuc), Coşbuc (Henri Coancă – Ştefan cel Mare), Ştefan cel Mare (Coşbuc – cimitirul evreiesc). Toate acestea sunt propuse pentru a fi implementate în 2017 şi 2020. În interiorul oraşului nu va creşte infrastructura pentru tramvai, în schimb, în 2030, este posibil să avem linie de tramvai între Galaţi şi Brăila. Astfel, peste 15 ani, ar trebui să avem o linie de tramvai de 10 kilometri care va lega cele două oraşe.
Infrastructură extinsă pentru troleibuz
Dacă infrastructura pentru tramvai nu va fi extinsă, ci doar modernizată, totuşi, Eptisa a trecut în Plan extinderea infrastructurii pentru transport ecologic, respectiv a infrastructurii pentru troleibuze. Pe de o parte, este propusă o modernizare a infrastructurii existente la autobaza, pe strada Domnească, Oţelarilor, Prelungirea Brăilei şi doctor Levaditti, având ca faze de implementare 2017 şi 2030, dar şi o extindere. Extinderea infrastructurii pentru troleibuz este propusă pentru străzile Gării (între strada Domnească şi Staţia CFR Călători), Bulevardul Dunărea (între Brăilei şi Bulevardul Galaţi), Bulevardul Galaţi (între Bulevardul Dunărea şi Oţelarilor), Oţelarilor (între bulevardul Galaţi şi Oţelarilor capăt de traseu), Prelungirea Traian (între Bulevardul Marii Uniri şi strada Brăilei) şi Traian (între strada Brăilei şi limita intravilan). Fazele propuse pentru implementarea acestor proiecte sunt 2017, pe 8,6 kilometri, şi în 2030, pe 4, 3 kilometri. Nu numai că Planul propune dotarea a 100 de vehicule de transport în comun pentru a asigura accesibilitatea tuturor categoriilor de călători, în 2017, dar şi achiziţionarea de 20 de troleibuze noi, în acelaşi an. Până în 2030, va trebui ca municipalitatea să mai achiziţioneze 20 de tramvai noi, 15 numai în 2017, dar şi 140 de autobuze ecologice.
Ce se va întâmpla cu transportul de marfă
Pentru că nu avem o conectivitate adecvată între varianta de ocolire, drumurile naţionale sau judeţene şi zonele industriale, consultantul Eptisa a prevăzut în Planul de Mobilitate ca în 2017 să fie modernizate străzile cu rol de centură, respectiv Brăilei, Drumul de Centură, strada Nicolae Mantu, Drumul Viilor, George Coşbuc (între Drumul Viilor şi strada Ştefan cel Mare), Alexandru Măcelaru, Tunelului, Macului şi Calea Prutului, pe o distanţă totală de 10 kilometri. Totodată, Planul prevede că, în 2030, trebuie reabilitate drumurile care asigură legătura între porturi Docuri şi Romportmet cu varianta de ocolire, dar şi conectarea accesului la Bac cu varianta de ocolire în zona Sud. În ediţia de mâine a ziarului, vom reveni cu amănunte în ceea ce priveşte amenajarea zonelor pietonale, a pistelor pentru biciclete, dar şi la nivel de realizare a parcărilor.
