ANALIZĂ VL Siderurgia se clatină, dar rămâne în picioare - Plan de investiţii de 60 milioane de euro la ArcelorMittal Galaţi

ANALIZĂ VL Siderurgia se clatină, dar rămâne în picioare -  Plan de investiţii de 60 milioane de euro la ArcelorMittal Galaţi
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Chiar dacă a ieşit „pe minus” în ultimii ani, Grupul ArcelorMittal a decis să continue modernizarea combinatului de la Galaţi

După Furnalul 5, a venit rândul Oţelăriei să atragă grosul investiţiilor

Criza de supraproducţie şi instabilitatea legislativă rămân principalele ameninţări pentru viitorul combinatului

ArcelorMittal Galaţi exportă două treimi din producţie şi contribuie cu 27 la sută la PIB-ul judeţului Galaţi

Investiţiile în combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi vor continua şi în perioada următoare, în ciuda pierderilor importante pe care unitatea le-a avut în ultimii ani. Prioritare vor fi investiţiile în Oţelării, unde va fi pus în practică un plan multianual de investiţii în valoare de 60 milioane de euro, a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.
Potrivit datelor furnizate de conducerea companiei, din 2009 până în prezent s-au investit în combinatul de la Galaţi peste 400 milioane de euro, în ciuda crizei economice şi a dificultăţilor care se manifestă în prezent pe piaţa oţelului. „A fost practic un pod de bani între grup şi Galaţi, care demonstrează angajamentul grupului faţă de unitatea de la Galaţi”, a subliniat Bruno Ribo.
Cea mai mare investiţie de până acum a fost modernizarea Furnalului nr. 5, care s-a ridicat la 120 milioane de euro. Unitatea este în prezent, din punct de vedere tehnologic, una dintre cele mai moderne din Europa, iar capacitatea ei de producţie a crescut de la 1,6 milioane de tone la 2 milioane de tone de oţel pe an.
„Dacă, în anii trecuţi, ne-am concentrat mult pe furnal, acum mai schimbăm, ne ducem spre Oţelării. Avem câteva probleme de sustenabilitate şi am luat problemele una câte una, pentru a le rezolva. Anul viitor, veţi vedea foarte multe investiţii la Oţelărie, scopul fiind de a reduce diferenţa tehnologică faţă de Vest”, a arătat directorul general al ArcelorMittal Galaţi.
Acesta a subliniat, însă, că sunt foarte multe investiţii în multe părţi ale combinatului. „De exemplu, la începutul anului viitor, vom pune în funcţiune o macara de 300 de tone forţă, una dintre cele mai mari, la Turnarea continuă, ceea ce înseamnă lucrări de 5 milioane de euro. Dar cele mai spectaculoase investiţii vor apărea în septembrie - octombrie anul viitor, când vom avea un Convertizor 1 nou-nouţ, cu un cazan nou, care să deservească Convertizorul nr. 1. În acelaşi timp, la maşina de turnat nr. 4, la capul de turnare, vom avea o investiţie foarte mare. Vor fi 60 de zile de implementare a acestor proiecte - o investiţie de 15-20 milioane de euro”, a mai declarat directorul ArcelorMittal Galaţi.

Ce nu se foloseşte se demolează

Echipamentele în care s-a investit la ArcelorMittal Galaţi sunt folosite din plin, a arătat conducerea combinatului. Dar, dacă ar fi să privim şi partea goală a paharului, s-a venit cu explicaţii suplimentare şi în ceea ce priveşte demolările care se fac pe platforma combinatului, ultimele dintre ele fiind cele de la fosta Fabrică de Var nr. 2, unitate neutilizată de mai bine de opt ani.
„Noi demolăm acele echipamente care ştim cu siguranţă că nu vor mai fi repornite în viitor. Nu vrem să devenim muzeu. Nu putem să blocăm resurse în a menţine echipamente care să ruginească. Şi odată ce un echipament nu mai este folosit, viteza de coroziune se accelerează. În acelaşi timp, sunt o ameninţare şi pentru securitatea oamenilor. Este un alt motiv pentru care facem aceste demolări. Este vorba de o curăţare a combinatului de acele echipamente care sunt învechite, pe care ştim că nu le vom mai folosi niciodată. În plus, fierul vechi este o resursă şi pentru noi”, a declarat Bruno Ribo.
Adaptarea „amprentei industriale” a combinatului se face „în baza unui plan multianual, care va continua pas cu pas”. Printre echipamentele care vor fi îndepărtate de pe platformă în perioada următoare se numără o serie de ţevi pentru gaz de cocs, ţevi care nu mai sunt utilizate şi care, pe fondul coroziunii, sunt un potenţial pericol pentru mediu.

Ce dă dureri de cap în combinat

Dincolo de provocările ce ţin de modernizarea tehnologică, scăderea costurilor energetice, îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea productivităţii, ArcelorMittal Galaţi trebuie să facă faţă şi unor factori externi care pot să-i afecteze poziţia pe piaţă. În acest sens, criza de supraproducţie manifestată la nivel internaţional este, de departe, cea mai mare problemă. Cele mai mari controverse sunt legate de dumpingul cu produse chinezeşti practicat pe piaţa europeană. Comisia Europeană a impus deja o serie de măsuri antidumping în privinţa Chinei, pe importurile de tablă groasă şi rulouri laminate la cald, dar producătorii europeni de oţel consideră că sancţiunile sunt prea mici comparativ cu pierderile suferite de unităţile siderurgice din spaţiul comunitar. Eurofer a solicitat păstrarea unui cadru competitiv corect pentru producătorii de oţel, iar atât în summitul UE - China, cât şi în cadrul G20 s-a pus în discuţie necesitatea reducerii de către China a capacităţilor de producţie. De altfel, în acest an, în spaţiul comunitar a fost introdus un sistem de monitorizare a importurilor de oţel. Miza economică este însă mult mai mare, pentru că în prezent China îşi doreşte să obţină din partea UE statul de ţară cu economie de piaţă, iar chestiunea dumpingului pe piaţa oţelului este unul dintre argumentele cele mai solide împotriva acordării acestui statut. Subiectul încă se dezbate la nivelul UE.
„România a sprijinit eforturile noastre şi ale industriei oţelului, mai ales în chestiunile colective privind normele de comerţ. Noi suntem mulţumiţi de sprijinul oferit de autorităţile române, cel puţin pe această chestiune a importurilor de dumping din China”, a precizat directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.
Pe de altă parte, dacă în privinţa măsurilor la nivel european, autorităţile române sunt pe aceeaşi lungime cu industria oţelului, în plan intern sunt posibile măsuri care să „şunteze” acest sector şi nu numai. Un exemplu în acest sens adus în discuţie de conducerea ArcelorMittal Galaţi a fost proiectul de lege privind modificarea Codului Muncii, proiect care a trecut tacit prin Senat, chiar dacă unele dintre articolele sale sunt contestate de mediul de afaceri. „Sunt acolo unele articole lipsite de realism. De exemplu, există un articol care face practic imposibil să concediezi pe cineva care nu livrează rezultate - lucru valabil pentru orice companie, nu numai pentru noi. Trebuie toată lumea să înţeleagă că nu suntem o firmă de stat. Nicăieri în lume nu există aşa ceva. Acum, nici nu ştiu cine a avut o asemenea iniţiativă. Dar poate că cei care au avut-o ar trebui să viziteze din când în când industria şi să înţeleagă care sunt realităţile din economie. (…) Noi am făcut un calcul şi dacă s-ar aplica prevederile care au trecut tacit de Senat, pentru noi impactul pe costul fix ar fi de 10 milioane de euro/an, numai la Galaţi. Dar nu e numai cazul nostru. Aceeaşi problemă este la toţi investitorii din România. Avem nevoie de o stabilitate a cadrului legal, iar actualul Cod al Muncii, aşa cum este acum, este un bun compromis între ceea ce cere forţa de muncă şi interesele angajatorilor”, a declarat Bruno Ribo.
Proiectul de modificare a Codului Muncii urmează să fie discutat în Camera Deputaţilor, care este şi cameră decizională. Aspectele de ordin legislativ nu sunt însă singurele necunoscute pe care trebuie să le ia în calcul ArcelorMittal Galaţi. Fiscalitatea ridicată şi mai ales impredictibilă, precum şi rezultatele adesea slabe din sistemul învăţământului tehnic sunt, de asemenea, probleme care afectează negativ evoluţia siderurgiei gălăţene.

Unde merge oţelul produs de gălăţeni

Dincolo de suişurile şi coborâşurile din siderurgie, ArcelorMittal Galaţi rămâne un pol important al economiei locale. În prezent, pe platforma siderurgică lucrează 6.338 de angajaţi, cărora li se adaugă 2.600 de salariaţi ai unor subcontractori. Producţia de oţel a combinatului s-a stabilizat în jurul cifrei de 2 milioane de tone de oţel, cu o uşoară tendinţă de creştere. La o cifră de afaceri de 845 milioane de euro, oţelul produs de gălăţeni se regăseşte în industria navală şi auto, în sectorul vaselor sub presiune, în realizarea centralelor eoliene, în lucrările de construcţii şi infrastructură. ArcelorMittal Galaţi are o contribuţie de 27 la sută la PIB-ul judeţului Galaţi şi de 0,5 la sută din PIB-ul naţional. De asemenea, este unul dintre cei mai mari exportatori din ţară, mai bine de 65 la sută din producţie fiind destinată unor clienţi din afara ţării.
„Pe piaţa internă, ca volum, Grupul Mairon este cel mai mare client al nostru. De asemenea, Dacia, dar suntem furnizorul cel mai important şi pentru industria navală din România. Avem o colaborare foarte bună cu Damen Galaţi, dar şi cu şantierele navale din Tulcea, Brăila, Constanţa. În ceea ce priveşte exporturile, ca pieţe ne orientăm spre Turcia, Bulgaria, Polonia, Grecia, Germania, costurile logistice fiind, practic, cele care dictează această orientare”, a precizat directorul Bruno Ribo.
Dincolo de aceste rezultate, o întrebare la care mai avem două luni pentru a aveau un răspuns - până la publicarea rezultatelor financiare la nivel de grup - este cum va încheia ArcelorMittal Galaţi anul 2016 - „pe plus sau pe minus”? Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în 2015 combinatul a raportat pierderi de 297,6 milioane de lei (adică peste 66 milioane de euro - n.r.). Continuarea planurilor de investiţii ar fi totuşi un indiciu că, deşi colosul metalurgic gălăţean are momente în care se clatină, el va rămâne, totuşi, în picioare.

Citit 6250 ori Ultima modificare Duminică, 11 Iunie 2023 20:38

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.