Anca Melinte

Anca Melinte

Unul dintre politicienii care au reprezentat Galaţiul în Guvernul României, Liviu Grădinaru, a încetat din viaţă.
Liviu Grădinaru a fost consilier şi director (2006-2009) în diverse servicii (pentru servicii de interes general, investiţii şi dezvoltare locală), apoi secretar de stat pentru comunităţile locale în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (2009-2010) şi director general în cadrul aceluiaşi minister. Lui i se datorează faptul că Galaţiul nu a pierdut titlul de Parc Industrial şi nu a fost obligat să returneze toate ajutoarele de stat primite.
Din 2012 şi până anul trecut, Liviu Grădinaru a fost director general în cadrul Consiliului Judeţean Ilfov, iar foştii săi colegi nu au decât cuvinte de laudă la adresa lui: "A fost un coleg extraordinar. S-a ocupat în principal de un proiect pe fonduri europene care a vizat reabilitarea Spitalului Judeţean Ilfov, proiect care a fost un succes".
Pe 17 august, Liviu Grădinaru ar fi împlinit 64 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace!


De la 1 aprilie - şi nu e deloc o păcăleală! - gălăţenii vor plăti doi lei pentru un bilet cu o călătorie şi patru lei pentru un bilet cu două călătorii, cumpărate de la chioşcurile Transurb sau din mijloacele de transport în comun.

Decizia a fost luată ieri, de către aleşii locali care au aprobat noile tarife practicate pentru serviciul de transport public local de persoane realizat de către societatea Transurb. Conform proiectului de hotărâre, tariful ar fi trebuit să fie mai mare (2,5, respectiv 5 lei) dacă se cumpărau biletele de la şofer sau vatman, primarul Ionuţ Pucheanu explicând că măsura fusese propusă pentru a descuraja cumpărarea din autobuz sau tramvai. În urma amendamentului propus însă de consilierul PNL Onuţ Atanasiu, susţinut de consiliera Daniela Vreme şi de PMP, şi acceptat de primar, s-a renunţat însă la tariful mărit fiindcă nu în toate staţiile există case de bilete.

Şi preţurile abonamentelor se modifică! Astfel, pentru persoanele fizice, abonamentul nominal, lunar, valabil pe o linie va costa 50 de lei. Acelaşi tip de abonament va costa 30 de lei pentru o jumătate de lună, şi 18 lei pentru o săptămână.

Pentru un abonament nominal, lunar, valabil pe două linii, tariful este de 75 de lei. Pentru acelaşi tip de abonament, valabil jumătate de lună, tariful este de 50 de lei, iar pentru unul de o săptămână - 30 de lei.

Conform deciziei aleşilor, un abonament nominal fracţionat o zi, valabil pe toate liniile, costă 10 lei, unul identic, fracţionat şapte zile - 25 de lei, iar un abonament nominal lunar, valabil pe toate liniile - 90 de lei.

Cele mai scumpe vor fi abonamentele nominale pe toate liniile, valabile pe şase luni şi, respectiv, un an: 450 de lei, respectiv 900 de lei.

Totodată, aleşii au aprobat şi tarifele abonamentelor pentru persoane juridice şi instituţiile şi societăţile din subordinea Consiliului Local. Au fost stabilite şi noile facilităţi în transport pentru elevi, studenţi, pensionari şi şomeri.


Majorarea tarifului pe care îl plătim către Transurb pentru un bilet cu o călătorie * la 2 lei, din chioșc, sau 2,5, din mijloculd e transport( va fi supusă aprobării aleşilor locali, convocaţi, astăzi, în şedinţă ordinară. Tot ei vor stabili şi gratuităţile sau abonamentele cu preț redus.

Nu mai puţin importante sunt deciziile privind soarta sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, dar şi procedura de acordare a unui ajutor financiar gălăţenilor fără datorii, care se vor debranşa după sistarea termoficării.

Vor fi supuse aprobării consilierilor bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe 2017, bugetele de venituri şi cheltuieli ale societăţilor de interes local, numirea de administratori provizorii în consiliile de administraţie ale acestora, dar şi o serie întreagă de investiţii. Pe ordinea de zi sunt peste 60 de proiecte de hotărâre.

Diana Movilă şi Ioana Bulgaru au strălucit, duminică seara, pe scena concursului „Vocea României Junior”, la Pro Tv.
A fost seara confruntărilor în care s-au desemnat semifinaliştii, un spectacol în care emoţiile, ambiţia, energia, vocile minunate ale copiilor au fost judecate de antrenori, iar deciziile n-au fost deloc uşoare.

„Black or White”


„E concurenţă mare la noi în echipă! Suntem buni toţi, fiecare în felul lui! Sunt sigur că o să fie o decizie foarte grea pentru Marius Moga”, mărturisea unul dintre cei doi băieţi, Theodor Andrei şi Adrian Ivan, cu care gălăţeanca Diana Movilă a intrat în ringul duelurilor pentru a interpreta piesa "Black or White".

„Copii, sunteţi minunaţi! Voi sunteţi viitorul! Noi nu putem decât să vă apreciem, să vă dăm puţin din experienţa noastră, iar voi veţi ajunge mai mari decât noi”, a fost reacţia Andrei după momentul artistic al celor trei copii.

Chiar dacă Marius Moga a ales să meargă în semifinală cu Theodor, a ţinut să spună că echipa lui @nu se opreşte aici”.

Andra a ales cu inima


Ioana Bulgaru a interpretat, alături de Jessica Lazarescu şi David Gheorghe, piesa "All Of Me", iar momentul lor a ridicat sala în picioare.

„Sunteţi foarte talentaţi, dar fiecare oferă altă emoţie: Jessica - bucurie, David – nerv, iar Ioana - o melancolie muzicală”, a fost părerea lui Moga.

Decizia Andrei n-a fost deloc uşoară: „Regret foarte tare că v-am pus pe toţi în aceeaşi echipă. Fug să m-ascund, că îmi vine să plâng!”, a spus Andra cerând cinci minute de pauză, moment în care Inna a venit cu soluţia: „Îi iau eu pe toţi în cazul acesta!”. În cele din urmă, Andra a ales să meargă mai departe cu Jessica, mărturisind că aşa a simţit.

Chiar dacă nu au ajuns în semifinală, performanţa Dianei şi a Ioanei merită toată aprecierea! Bravo!


Potrivit mesajului publicat pe pagina de Facebook de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, în cadrul axei 4 de finanţare europeană - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, oraşul Galaţi poate primi până la 54 de milioane de euro. Potrivit edilului, pentru a putea accesa aceste fonduri trebuie să îndeplinim o serie de condiţii, iar ultimul pas este înfiinţarea unui organism la nivelul municipiului numit Autoritatea Urbană. Acesta va fi unul dintre punctele de pe ordinea de zi pentru şedinţa Consiliului Local de mâine.

"Priorităţile în privinţa investiţiilor care se pot face cu aceste fonduri sunt: economie cu emisii reduse de carbon, conservarea şi protecţia mediului şi promovarea eficientă a resurselor, incluziunea socială şi combaterea sărăciei, investiţii în educaţie, formare profesională şi învăţare continuă", precizează edilul, pe pagina de Facebook.

Soarta Vilei „Bucegi” de la Călimăneşti, judeţul Vâlcea, pare a fi pecetluită! La şedinţa de mâine a Consiliului Local, aleşii ar putea decide scoaterea din funcţiune şi casarea construcţiei, după ce toate cele patru licitaţii organizate pentru vânzarea ei au eşuat.

La primele două licitaţii cu strigare, organizate în 2015, nu s-a prezentat niciun ofertant, iar la ultimele două, organizate în această lună, scenariul s-a repetat. Asta deşi preţul imobilului a fost redus de la 213.000 de euro, la 99.000 de euro, la care se adaugă TVA 19 la sută.

Imobilul, cu parter şi două etaje, dat în funcţiune în 1927, se află într-o stare avansată de degradare şi nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Mai mult, un expert atestat a stabilit că se încadrează în clasa I de risc seismic, iar soluţia propusă este demolarea.

Dacă aleşii locali vor fi de acord, suma rezultată din valorificarea activelor va deveni venit la bugetul local al oraşului.


"La oraşul sărac şi izolat, nici investitorii nu trag", aşa ar putea fi adaptată, în cazul Galaţiului, înţelepciunea populară "La omul sărac, nici boii nu trag". Şi, totuşi, cât de mare-i sărăcia în Galaţi?

Asta am încercat să aflăm, pe baze datelor pe care, la solicitarea noastră, Primăria municipiului Galaţi ni le-a pus la dispoziţie.

Pentru că datele privind populaţia oraşului Galaţi au stârnit mereu dispute, am preferat să pornim analiza de la numărul gălăţenilor care plătesc impozite şi taxe locale şi susţin astfel bugetul local. Conform Primăriei, sunt 166.950 de roluri fiscale, adică de persoane fizice care contribuie la vistieria oraşului. Atenţie, însă, din cei 166.950 de gălăţeni care plătesc taxe şi impozite la bugetul local, nu toţi locuiesc în Galaţi. Unii trăiesc în străinătate, de unde se întorc ca să-şi plătească obligaţiile fiscale.

Potrivit aceleiaşi surse, aproximativ 5.000 de cetăţeni sunt scutiţi total sau parţial de obligaţiile fiscale: persoanele cu handicap, veteranii, deportaţii, revoluţionarii şi cei trimişi în misiuni în teatrele de operaţiuni. Nu mai puţin adevărat este faptul că, dintre contribuabili, 2.818 sunt înregistraţi ca şomeri, iar 73.800 sunt pensionari.

Cei mai sărmani dintre sărmani


Potrivit Primăriei, 686 de familii, adică 1.342 de suflete, beneficiază de ajutor social conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Cantina de Ajutor Social hrăneşte nu mai puţin de 514 beneficiari. Iar de alocaţie pentru susţinerea familiei conform Legii 277/2010 au avut parte 1.025 de familii.

Ajutoare de încălzire


Mii de gălăţeni primesc ajutor pentru încălzirea locuinţei, conform OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece. Conform Primăriei, la ajutoare încălzire cu energie termică sunt înregistraţi 5.117 beneficiari, care pot fi persoane singure sau familii cu mulţi copii. Pentru ajutoare încălzire cu gaze naturale sunt depuse 1.966 de dosare, ajutoare de încălzire cu energie electrică primesc 292 de beneficiari, iar ajutoare de încălzire cu lemne - 744 de beneficiari. Dar nu e tot! Primăria a oferit ca ajutor de urgenţă lemne de foc. Din cele 420 de solicitări pentru care s-au efectuat anchete sociale în perioada sezonului rece, au beneficiat de lemne de foc 419 familii sau persoane singure aflate în dificultate.

În total, 8.538 de familii numeroase ori persoane singure au avut nevoie de ajutor pentru a trece această iarnă. Dacă vi se par mulţi, ar trebui să ţinem seama că, prin 2012, erau nu mai puţin de 20.000 de beneficiari de ajutor numai în sistem centralizat! Numărul s-a redus drastic pentru că au existat creşteri de venituri de pe urma cărora unii gălăţeni au pierdut ajutorul de încălzire pentru că aveau un leu sau doi în plus…

Un gălăţean din zece


Dincolo de dosare şi de beneficiari, poate cele mai relevante date privind sărăcia sunt cele înregistrate în cadrul Programului Operaţional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate (POAD), prin care cei mai necăjiţi dintre gălăţeni au beneficiat de alimente de la Uniunea Europeană. Conform Primăriei, 16.524 de gălăţeni au avut dreptul, în toamna trecută, să primească hrană de la UE. Raportând această cifră la cei 166.950 de contribuabili, rezultă că măcar un gălăţean din zece are nevoie de ajutorul autorităţilor pentru a supravieţui!

* Un nud pentru fiul meu! Se spune că vinul negru face bine femeilor când îl beau bărbaţii. Ei bine, din licoare, vinul a devenit acuarelă pentru Ion Nedelcu, scenograf şi designer, care a venit la „Românii au talent“ cu picturi în vin. Când a spus că lasă tablourile cui le vrea, s-a iscat disputa. Florin Călinescu le voia pe toate, Andi Moisescu prefera „Balerina”, iar Mihaela Rădulescu şi Andra… nudurile! „Vreau un nud! A crescut fii-meu, Florine, şi tre’ să-i pun ceva, că are 12 ani şi o să-i trebuiască…!”, a spus diva. „Asta-i pentru Măruţă? Du-i calul, să-l poată arăta şi copiilor!”, a sugerat Andi. „E pentru biroul lui, nu-i pentru acasă!”, l-a liniştit Andra.

Fireşte, nu se putea să apară Răduleasca la tv şi să nu aflăm ceva din viaţa ei intimă. „Mi-a plăcut cum a sunat, chiar aşa, în maghiară!”, i-a spus Mihaela unui concurent. „Da’ nici la Felix nu înţelegi chiar tot ce spune în germană, da’ apreciezi!”, i-a spus Călinescu. „Păi nu, că noi vorbim în engleză, dar îl pun să vorbească în germană numai când facem treaba aia! Sună aşa de fain cum zice el acolo!” - „Eins, zwei, drei!”, a încercat Andra. „Nu, Das ist ein Vesuvius, chestii de-asta!…”, a răspuns Mihaela.


Sâmbătă, seara, la „Ora Pământului”, gălăţenii au avut parte de un spectacol inedit în Parcul Eminescu. E drept, n-a fost vorba de celebrul Madrigal, care, aşa cum anunţase Primăria Galaţi, ar fi trebuit să susţină, „un recital în aer liber alături de un grup de aproximativ o sută de copii”. Pe treptele monumentului Poetului Naţional au urcat zeci de copii, membri ai corurilor din şcolile Galaţiului, care au cântat şi încântat publicul numeros, cu vocile şi chitarele lor.

La ora 20,30, Parcul Eminescu s-a cufundat în întuneric, fiind stinse inclusiv felinarele de pe strada Domnească, zona Modern. La lumina lanternelor - pentru că nu existau nici lumânări, nici brăţări fluorescente, aşa cum era anunţat în program, copiii şcolilor gălăţene au oferit un spectacol plin de candoare. „Vine, vine Primăvara”, „Andrii Popa”, „Ani de liceu” şi „Fost-am omul pădurii” au fost printre cele mai aplaudate cântece.

Chiar dacă spectacolul a fost o surpriză frumoasă, nu puţini au fost cei care s-au întrebat unde este Madrigalul, pentru care veniseră. Explicaţia dirijoarei corului a fost că nicio clipă nu s-a pus problema ca Madrigalul să cânte la Galaţi. Singura legătură cu Madrigalul a evenimentului a fost că micii artişti fac parte din Programul Cantus Mundi, iniţiat de Madrigal. Iar performanţa micilor corişti trebuie apreciată cu atât mai mult cu cât ei au repetat separat şi a fost prima oară când s-au întâlnit şi au cântat împreună!

Sâmbătă, 25 Martie 2017 20:00

Trecem la ORA de VARĂ!

În această noapte, România trece la ora oficială de vară! Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel  că ora 3,00 va deveni ora 4,00, iar 26 martie va fi cea mai scurtă zi din anul 2017, adică va avea doar 23 de ore, în loc de 24.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00,00, şi prima duminică din octombrie, ora 01,00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979.

Motivul pentru care s-a introdus ora de vară a fost acela ca oamenii să beneficieze cât mai mult de lumina naturală a soarelui reducând folosirea luminii artificiale.

Potrivit Digi24, primii care au introdus ora de vară au fost nemţii, în prezent ea fiind implementată în aproximativ 70 de state. Ţările ecuatoriale și tropicale nu aplică ora de vară, deoarece durata zilei și a nopții este egală de-a lungul anului.

Mai puţin somn, mai mult stres

Din păcate, trecerea la ora de vară provoacă stres, ba chiar un disconfort psihologic și fiziologic. Potrivit medicilor, oamenii se vor simţi moleşiţi, obosiţi, mofluzi sau chiar nervoşi, pentru că nu s-au odihnit suficient, fiind nevoiţi să se trezească mai devreme decât se obişnuiseră. Se vor concentra mai greu şi vor consuma mai multă cafea. În ceea ce priveşte adaptarea organismului la noua oră, aceasta poate dura una sau chiar mai multe săptămâni, cu condiţia să fie respectate orele de somn și de masă, dar şi hidratarea.
Oricum, cea mai grea zi va fi luni!

Pagina 1 din 832