Dezinteresul pentru zona săracă, lipsa resurselor pentru a dezbate moştenirile rămase de la înaintaşi sau imposibilitatea financiară de a reabilita casele ruinate din diverse motive sunt cei trei mari factori care au pus circa 50 de gospodării pe lista oficială a proprietăţilor abandonate din Vlădeşti.
În peisajul modest, dar, să recunoaştem, curat, al comunei Vlădeşti, o constantă prezentă de la intrarea în comună până la ieşirea spre Oancea o reprezintă casele care stau să cadă. De fapt, impropriu spus case, pentru că ceea ce odată au fost locuinţe din paiantă, care au găzduit poate generaţii de localnici, acum sunt doar ruine sinistre, apărate însă de sfântul drept de proprietate, care nu permite luarea de măsuri drastice, în aşa fel încât terenurilor cu pricina să li se dea o utilitate reală, iar comunei, o înfăţişare mai puţin sinistră. Decesul foştilor proprietari, calamităţi naturale, cum au fost cele din 2005, când în special satul Brăneşti a fost măturat de viituri, sau migraţia tinerilor care nu au interes ori posibilităţi financiare să îşi ţină în picioare moştenirile au dus la această situaţie, din care autorităţile locale nu văd vreo ieşire, în condiţiile permise de lege. Singura portiţă care le-ar permite să treacă gospodăriile şi casele abandonate în proprietatea Primăriei este una extrem de complicată, care implică resurse financiare uriaşe şi a cărei rată de reuşită este extrem de redusă. Ştiind sau doar bănuind acest lucru, cei care ar fi îndreptăţiţi să dispună de proprietăţile cu pricina nu se grăbesc să intre în legalitate, nu plătesc taxe şi impozite şi, mai mult, speră să le vândă pe sume prea mari pentru Vlădeşti.
"Multe case au fost părăsite, s-au dus pe afară, în alte localităţi, vor să le vândă, dar nu sunt dezbătute moştenirile. În plus, vor nişte preţuri mari pentru zona asta şi pentru nişte case din lut. Nu e o zonă în care cineva să dea atâţia bani. Există o singură soluţie, dar e foarte greoaie, ca să intrăm în posesia spaţiilor", precizează Eracli Drujescu, primarul comunei Vlădeşti.
Care este metoda prin care proprietăţile abandonate ar putea ajunge în administrarea Primăriei ne lămureşte Camelia Moisă, inspector în administrarea creanţelor fiscale din cadrul Primăriei Vlădeşti. Mecanismul este însă unul pur teoretic, în condiţiile în care nu sunt oameni suficienţi şi fonduri necesare ca să se pună în aplicare legea pentru cele circa 50 de proprietăţi aflate în această situaţie.
"În Codul Civil sunt prevăzute reglementări privind procedura de trecere în administrarea primăriilor pentru clădirile ale căror moştenitori nu au venit să solicite deschiderea de succesiune. Dar trebuie să ne îndreptăm către instanţă cu vacantarea moştenirii şi aşa mai departe. Noi am fost sfătuiţi de notari să nu ne lansăm în chestia asta pentru că ei percep nişte taxe şi cine le va plăti? În plus, sunt unii moştenitori care vin şi cer deschiderea succesiunii, dar nu ştiu când a murit bunicul, se duc la cimitir, caută pe cruci, dar imaginaţi-vă să pornească asta din oficiu, unde-i găseşti?", ne explică Camelia Moisă.
În condiţiile în care în actele de proprietate ale sinistrelor ruine apar tot defuncţii, este lesne de înţeles că pentru gospodăriile respective nu sunt plătite nici taxele, nici impozitele, ceea ce a dus, în timp, la acumularea de datorii. În acest timp, ruinele se degradează pe zi ce trece, iar terenurile stau ocupate fără ca nici cei care ar avea dreptul să le exploateze, nici autorităţile publice să facă ceva ca să salveze o localitate care nu va deveni într-un viitor prea apropiat o zonă cu potenţial de "bum" imobiliar.
"Unirea comunelor mici ar salva mulţi bani"
Înfiinţarea de noi comune în ultimele două decenii prin desprinderea unor sate de comuna-mamă precum şi menţinerea cu statut de comună al aşezărilor cu puţini locuitori este văzută ca păguboasă pentru administraţia unei comune precum Vlădeştiul. Deşi este înconjurat de comune care numără şi mai puţin locuitori, primarul Eracli Drujescu crede că o unire cu vecinii mai puţin numeroşi ar creşte forţa financiară şi economică a zonei.
"Eu sunt de acord cu ideea ca o comună să aibă minim 5.000 de locuitori. Bugetul va fi mai mare. Cum ar fi aici, Vlădeştiul are 2.300, Oancea 1.400, Suceveniul 1.300. Ar fi câteva comune care, dacă s-ar uni, ar avea un singur primar, un singur viceprimar, în loc de patru. Vor fi 38 de salariaţi, dar nu 80, câţi sunt acum în patru primării. Ar fi eficient pentru stat, s-ar face nişte economii extraordinare. Mai departe, mergând pe firul logicii, maşinile ar fi mai puţine. Sunt primării care au câte patru-cinci! Ar fi fantastic, dar nu se vrea la nivel naţional. E o chestie politică, bazată pe ideea că grupurile mai mici de oameni sunt mai uşor de controlat", opinează edilul din Vlădeşti.
Dispensarul, Căminul şi Primăria au faţă nouă
Trei dintre obiectivele din zona administrativă a Vlădeştiului au căpătat o nouă înfăţişare în ultimii ani, graţie unor investiţii. Este vorba despre clădirea Dispensarului, unde de trei ori pe săptămână vine medicul de familie şi unde se fac serviciile de permanenţă medicală, de Căminul Cultural, destinat activităţilor educative şi artistice ale comunităţii şi de sediul Primăriei, edificiu ridicat în 1934 şi a cărui reabilitare a necesitat efectuarea de reparaţii capitale.
14 camere veghează la liniştea localităţii
Sărac şi cu sute de asistaţi sociali, Vlădeştiul a fost, până nu demult şi un rai al hoţilor. Furturile se puteau număra cu sutele, susţine edilul Eracli Drujescu, lucru care nu se mai întâmplă acum. Ori nu mai au ce fura, ori hoţii au ajuns pe la puşcărie sau s-au reorientat către locuri mai "prospere", cert este că localnicii din Vlădeşti pot sta mai liniştiţi, când vine vorba de siguranţa lor şi a bunurilor. Un aport de necontestat l-a adus, spune primarul Eracli Drujescu, şi montarea sistemului de supraveghere video, care, cu cele 14 camere amplasate în puncte strategice din Vlădeşti, ajută la monitorizarea a tot ce mişcă, iar atunci când se întâmplă totuşi ceva, face ca şansele de scăpare să fie minime.
"Mai vrem să punem la Brăneşti camere, dar acolo, deocamdată, sunt nişte probleme cu reţeaua de internet, pe care le vom rezolva. Ne-au ajutat foarte mult şi pe noi, şi pe poliţiştii de la post. Chiar cu imaginile de la noi a fost prins un şofer care a făcut un accident mortal şi a fugit", explică primatul Eracli Drujescu.
Nu la fel de mulţumit se declară însă edilul în privinţa programului de lucru al poliţiştilor, care au turele planificate în aşa fel, încât trebuie să facă servicii şi în alte comune şi să intervină mai mult la apelurile venite pe 112.
"Am încercat să vorbesc şi cu ei, şi cu comanda, nu s-a putut face nimic. Sunt şi ei puţini, şi aşa e planificată schema, nu avem ce face", afirmă primarul.
Greu cu colectarea civilizată!
Pentru depozitarea deşeurilor, comuna Vlădeşti dispune de două rampe de gunoi. Suficient pentru cele două sate, s-ar zice, dar treburile devin complicate inutil când vine vorba de felul în care se face colectarea. Mai exact, aruncarea deşeurilor de către populaţia care mai are mult până la a înţelege că munca de Sisif în jurul gropilor de gunoi nu este tocmai cea mai eficientă cale către progres.
"Avem platformele, dar oamenii sunt răi. Se duc până la marginea platformei şi îl aruncă acolo, la marginea drumului de acces. Te duci apoi cu buldoexcavatorul, cureţi, refaci drumul. Nu putem sta acolo permanent să păzim. Dacă aş încerca să pun acolo asistaţi de la 416, spun că nu ştiu, că nu au fost acolo când au aruncat, că nu vor să se pună rău unii cu alţii. Să punem amenzi? De unde le plătesc? Oamenii sunt prea săraci ca să le impun sancţiuni. Sunt şi oameni buni, care, dacă greşesc odată şi le spui, înţeleg apoi, nu trebuie să generalizăm", explică primarul Eracli Drujescu. Un pic mai bine stau lucrurile în ceea ce priveşte colectarea gunoiului menajer de la puţinii operatorii economici şi instituţii. Avem contract cu Gemina Focşani, care ne colectează odată pe lună. Cele câteva prăvălii pe care le avem aici le adună săptămânal şi sunt duse la un loc de depozitare, de unde sunt luate odată pe lună", conchide primarul.
Uliţele de pământ, pregătite pentru asfaltare
Oamenii din Vlădeşti nu au forţa financiară pentru a-şi racorda gospodăriile la un sistem de canalizare. În schimb, spre deosebire de localnicii unor comune mult mai mari şi mai bogate, au drumurile asfaltate aproape în totalitate! Şi asta nu e tot, anunţă primarul, care promite că luna aceasta va începe licitaţia pentru asfaltarea a 4,5 kilometri de uliţe, lucrare care va costa 1,2 milioane de euro.
