Conacul din Ţigăneşti, 50 de milioane de euro în RUINĂ. Cu soarta istoriei noastre, la judecată (FOTO)
Foto: Foto: Arhiva DJC Galaţi, Arhiva VLG

Conacul din Ţigăneşti, 50 de milioane de euro în RUINĂ. Cu soarta istoriei noastre, la judecată (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

* Palat frecventat cândva de domnitori, actualmente clădire în paragină, monumentul despre care mulţi dintre gălăţenii foarte tineri nici nu au auzit şi-ar putea recăpăta gloria * Pentru asta, însă, e nevoie să se finalizeze un proces extrem de lung, iar edificiul să revină proprietarului de drept, Academia Română


Zeci de articole s-au scris, în ultimii ani, despre starea deplorabilă în care se află Conacul de la Ţigăneşti, dar şi despre situaţia sa juridică, parcă fără speranţă. Unul dintre cele mai importante monumente ale istorie noastre naţionale zace de ani grei în mizerie, după ce fusese folosit în scopuri oarecum improprii, atât de regimul comunist, cât şi de administratorii care l-au avut pe mână după Revoluţie. A fost vilă de partid pentru comunişti şi motel pentru capitalişti, când ar fi trebuit, de fapt, în opinia noastră, să fie un loc luat sub oblăduirea statului român, un soi de muzeu la care să avem acces cu toţii, având în vedere că istoria care s-a scris pe acest domeniu este şi a noastră.

Academia Română încearcă, din 2009 încoace, să-şi recapete drepturile de proprietate asupra clădirii, pe care a primit-o, în anul 1900, prin testament, de la fostul proprietar, dar pe care a pierdut-o în timpul guvernării comuniste.

Palatul în stil neoclasic, situat în satul Ţigăneşti din comuna gălăţeană Munteni, are o suprafaţă construită de nu mai puţin de 12.900 de metri pătraţi şi - imediat ce-l vezi - înţelegi că vine dintr-o cu totul altă epocă decât clădirile de prin jur. Singurul edificiu care este - se pare - de-o vârstă cu conacul este biserica Sfântul Nicolae, considerată ctitorie a lui Costache Conachi.

Pentru comuna Munteni, ar fi mană cerească să se recondiţioneze conacul, pentru că, mai mult ca sigur, români şi străini ar veni să vadă palatul, impunător chiar şi acum, când e în paragină.

Potrivit informaţiilor Direcţiei de Cultură, conacul este acum în grija lichidatorului Insolvexpert SPRL Galaţi. Legea spune că indiferent cine o are în grijă trebuie să o şi conserve, numai că acest lucru le-ar fi practic imposibil cam tuturor, în afara unor firme cu potenţial financiar extrem de mare sau a statului. Clădirea este evaluată la 50 de milioane de euro pe piaţa imobiliară, iar reabilitarea unui astfel de monument istoric şi întreţinerea sa sunt operaţiuni extrem de costisitoare.

„Conacul” e, de fapt, un adevărat palat istoric

Conac înseamnă, potrivit DEX, „casă boierească la ţară”, pe o moşie. În realitate, însă, această reşedinţă care i-a aparţinut lui Costache Conachi este mult mai mult de atât. „Conacul” este, de fapt, un palat în stil neoclasic, cu o poartă în stil neogotic. Faţada neoclasică a conacului a fost modificată de Academia Română, care în 1912 a construit aici şi două noi aripi. Ulterior, a mai intervenit pentru a opera reabilitări, după cutremurul din 1940, care avariase edificiul de la Ţigăneşti.

Costache Conachi, descendent dintr-o familie fanariotă sau dintr-una de răzeşi (părerile istoricilor diferă), s-a născut la Ţigăneşti şi este considerat precursorul poeziei moderne româneşti. Ocupă funcţii dregătoreşti înalte, în Moldova: comis (înainte de martie 1803), ispravnic al ţinutului Tecuci (august 1806), staroste al ţinutului Putna (noiembrie 1809) şi agă al târgului Iaşi (după noiembrie 1813) şi chiar vornic, prin 1833.

Palatul ajunge în grija caimacamului Moldovei, Nicolae Vogoride, care în 1846, în prezenţa domnului Mihail Sturdza, se căsătoreşte, la Ţigăneşti, cu Ecaterina Cocuţa Conachi. Nicolae Vogoride aduce modificări conacului. Printre altele, îşi amenajează aici o sală a tronului, cunoscută fiind intenţia sa de a ajunge domn al Moldovei. Cei doi divorţează, iar conacul ajunge la unul dintre fiii cuplului, Emanoil Vogoride.

Trecute vieţi…

Amănuntele pe care astăzi le-am putea numi parţial "mondene" din viaţa celor care au trăit la palat sunt uimitoare într-atât încât, spunem noi, ar merita să baţi drumul de la Galaţi şi să vizitezi un conac de la Ţigăneşti, reabilitat şi pregătit să primească oaspeţi curioşi. E interesant, spre exemplu, că dregătorul Costache Conachi s-a îndrăgostit de Smaranda Negri, când aceasta era căsătorită cu Petrache Negri. Abia după moartea acestuia din urmă, Costache Conachi şi Smaranda Negri se căsătoresc, iar fiica lor a fost Cocuţa Conachi, de asemenea un personaj interesant al vremii. Nicolae Vogoride s-a căsătorit, la palatul aflat acum în ruină, cu Cocuţa Conachi, pe când aceasta avea doar 17 ani. Numele noii familii va fi Conachi, deoarece Costache Conachi nu avea fii care să-i perpetueze numele şi a dorit ca familia sa să continue să existe, nominal, şi în generaţiile următoare. Vogoride a fost un antiunionist, în vreme ce Cocuţa Conachi avea orientări unioniste.

Cum a ajuns clădirea în posesia Academiei Române

În anul 1888, Emanoil Vogoride îi vinde moşia, cu tot cu palat, prefectului de Tecuci, Tache Athanasiu. Nouă ani mai târziu, noul proprietar şi-a făcut testament, prin care îşi lăsa toate proprietăţile din Ţigăneşti Academiei Române, ba chiar solicita instituţiei să înfiinţeze aici Şcoala de agricultură a Academiei. La momentul primirii moştenirii, după decesul lui Athanasiu din anul 1900, Academia Română a înfiinţat Fundaţia „Dimitrie Tache Athanasiu” şi şcoala pe care şi-a dorit-o fostul proprietar.

Istoria comunistă şi post-decembristă a palatului

În 1981, palatul unde în vremuri străvechi se ţineau nunţi domneşti este transferat de stat în proprietatea Combinatului Siderurgic, iar instituţia - după buna morală comunistă - îl pregăteşte pentru uzul public şi îl transformă în casă de recreere pentru siderurgişti. Parte din proprietate ajunge şi în proprietatea IAS Tecuci, care îşi va stabili aici sediul. De fapt, palatul devenise, cu ani în urmă, nu casă de odihnă pentru popor - deşi se încerca păstrarea aparenţelor - ci vilă de recreere pentru activişti. În 2001, înainte ca Sidex să se privatizeze într-o manieră păguboasă pentru statul român, Fondul Proprietăţii de Stat a trecut conacul şi terenul aferent de la Combinat la SC Dunasi SA. Firma a transforma conacul în motel, dar până la urmă, în 2012, a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment.

De ce durează atât de mult

Întrebarea este: dacă l-a avut în patrimoniu şi chiar i-a adus îmbunătăţiri, de ce nu a revendicat Academia Română, de la început, conacul? Potrivit unor surse care au prezentat informaţii neconfirmate cu documente, AVAS ar fi blocat solicitările Academiei. Instituţia revendicase, în schimb, alte şi alte proprietăţi. Spre exemplu, 226 de hectare de teren în oraşul Tecuci (TP nr. 0539-38/07.03.2002) şi alte 50 de hectare în comuna Matca. Abia în anul 2009, prin acţiunea intentată prin dosarul 13861/3/2009, depus pe rolul Tribunalului Bucureşti, Academia a solicitat să i se retrocedeze conacul şi terenul aferent. Înainte de a introduce acţiunea din 2009, juriştii Academiei Române susţineau că volumul de muncă e foarte mare, că totul trebuie făcut ca la carte şi că, din aceste motive, lucrurile durează destul de mult.

Stadiul procesului

De la înregistrarea din 3 aprilie 2009 şi primul termen de pe 4 mai 2009, procesul deschis de Academia Română în vederea recuperării Conacului de la Ţigăneşti a avut nu mai puţin de 25 de termene, evident, cele mai multe dintre ele amânări. Pe 26 iunie 2014, Tribunalul Bucureşti a decis, potrivit site-ului propriu, că Tribunalul Galaţi trebuie să decidă soarta Conacului de la Ţigăneşti. Şedinţa de la Galaţi va avea loc pe 30 septembrie, în jurul orei 12,00, potrivit informaţiilor oferite pe site-ul Tribunalului Galaţi.

Teoretic, de conac ar putea avea grijă Academia, dar şi instituţii locale, dacă ar avea finanţare. Important este, până la urmă, să se întâmple ceva, iar clădirea de patrimoniu - o adevărată comoară pentru gălăţeni - să nu se mai degradeze şi să nu se scufunde în uitare.

Citeşte şi: Conacul boierului Tache Anastasiu din Călmăţui: Ruină boierească de patrimoniu şi veceu de... termopan!

Citit 16874 ori Ultima modificare Duminică, 03 August 2014 18:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.