Ieri a avut loc dezbaterea publică asupra Planului de Management al Ariei Naturale protejate Pădurea Gârboavele, realizat în cadrul proiectului „Salvaţi aria protejată Pădurea Gârboavele” (POS – în valoare de 953.319 lei. Păcat că interesul a fost scăzut: în afară de funcţionarii publici, UN SINGUR „simplu cetăţean” a fost prezent!
Nesimţire şi lipsă de ocupaţie
Pe cele 170 de hectare, zonă de agrement din pădure (alte 230 de ha fiind arie naturală protejată), variantele de distracţie ale gălăţenilor sunt puţine.
În ciuda eforturilor administratorului (Consiliul Judeţului Galaţi) de civilizare – introducerea taxei de ecologizare, amenajarea de zeci de grătare -, se menţine comportamentul suburban al celor care pretind că vin pentru a se relaxa, dar distrug spaţiile verzi, poluează fonic (prin muzica dată „la maxim” în boxe), lasă mizerie în urmă…
Pe lângă nesimţirea care determină acest comportament, mai există însă o cauză: lipsa de variante pentru relaxare. Exceptând festinul micilor la grătar şi vizitarea, cu scobitoarea între dinţi, a celor patru case tradiţionale (de la Muzeul Satului), „vilegiaturiştii” nu au altă distracţie decât să arunce pufuleţi urşilor din Grădina Zoologică sau să râdă pe seama broscuţelor ţestoase care înoată, chinuit, în bazine improvizate în căzi de baie, din fontă!
Mod profesionist de a toca bani?
Astfel de aspecte vor fi corijate prin Planul de Management al Ariei Naturale protejate Pădurea Gârboavele! Pe lângă obiectivele principale (menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra Ariei Protejate Pădurea Gârboavele) se urmăreşte şi educarea vizitatorilor şi dezvoltarea obiectivelor potenţial turistice de aici.
Propuneri: reactivarea Taberei Şcolare din Pădurea Gârboavele (nefolosită de ani şi ani de zile) sau modernizarea Grădinii Zoologice (avizată, recent, de Ministerul Lucrărilor Publice, după 2 ani de aşteptare). Din păcate însă, deşi planul (pe 5 ani) este evident de interes public, un singur cetăţean a participat la dezbaterea publică – dezinteres sesizat şi de preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac.
„Constat cu regret că sub sigla Pădurii Gârboavele se întâmplă să se exploateze din punct de vedere economic această zonă şi nu din punct de vedere al protecţiei mediului. Consider acest proiect un mod profesionist, dar la modul negativ, de a toca bani. Eu cred că pădurea trebuie să revină la ce a fost ea înainte de ’89, fără oameni care să intre în ea, doar cu pădurari”, a spus gălăţeanul Mihai Mândru (FOTO 2), „simplu cetăţean, cu bunicul şi unchiul foşti pădurari în Pădurea Gârboavele”. Pe scurt, omul a propus şi extinderea Gârboavele prin unirea acesteia cu pădurea Miloş.
Dinspre instituţii, însă, observaţiile au curs aproape 3 ore („să nu neglijăm fondul cinegetic!” – preşedintele AJVPS Galaţi, Vladimir Talpeş; actualizarea planului de amenajare silvică – Gabriela Patriche, de la Ştiinţele Naturii; amenzi mari pentru cei care distrug spaţiile protejate – Laura Angheluţă, managerul de proiect; cartarea speciilor existente în aria protejată – Gina Radu, Agenţia Regională de Protecţia Mediului etc).
Cei curioşi pot studia planul, la adresa www.cjgalati.ro şi pot trimite sugestii sau observaţii. Ele vor constitui subiectul celei de-a doua dezbateri, care va avea loc în toamnă.
Rămâne de văzut dacă până atunci propunerile gălăţenilor pentru salvarea unicului loc de relaxare din zonă vor fi măcar la fel de multe ca numărul grătarelor care fumegă vara, în pădure…
