Pe 30 mai 2015 s-a înfiinţat, la Galaţi, Consiliul Societăţii Civile, care reuneşte nu mai puţin de 21 de asociaţii din Galaţi. Despre cum a luat fiinţă, ce înseamnă, dar şi ce îşi propune acest Consiliu, am discutat cu preşedintele Grupului de Iniţiativă Junior Chamber International Galaţi, Gregor Teodorescu.
- Cine a venit cu iniţiativa creării Consiliului Societăţii Civile?
- Consiliul Societăţii Civile este o iniţiativă a Junior Chamber International (JCI), care este o organizaţie internaţională de tineri lideri şi antreprenori. Ideea acestui Consiliu a venit pe ideea de advocacy a JCI. Consiliul nu are o anumită conducere, ci este o structură guvernată de către toţi membrii, iar şedinţele sunt conduse prin rotaţie de către un membru.
- Ce îşi propune Consiliul?
- Consiliul îşi propune să analizeze problemele existente în societate (analiză care este făcută de ONG-uri, în funcţie de domeniul lor de activitate), să identifice soluţii, iar apoi, după ce este redactată rezoluţia, să o trimită către decidenţi sau către cei care pot produce schimbarea dorită sau propusă în rezoluţie.
- Cum funcţionează?
- Un ONG depune o moţiune, după care alte ONG-uri depun documente de poziţie, în cazul în care au de făcut îmbunătăţiri sau critici. Secretariatul Consiliului, care e format din două persoane, pune laolaltă documentele de poziţie şi moţiunea şi o transformă în rezoluţie. La următoarea şedinţă, rezoluţia este adoptată, dacă nu sunt amendamente. Rezoluţia trebuie să conţină toate punctele de vedere, centralizate. Aceasta este singura modalitate prin care o rezoluţie poate fi susţinută de toţi. Nu se merge pe majorităţi. Fie întregul Consiliu susţine o moţiune, fie nu.
- Care credeţi că va fi impactul rezoluţiilor propuse? Credeţi că Primăria şi instituţiile vizate vor lua măsuri? Ce veţi face în cazul în care acestea nu vor adopta rezoluţiile?
- Anumite rezoluţii vor beneficia de o rezolvare imediată, iar altele, probabil, nu vor avea ecou în administraţia publică. Totul se construieşte în timp. Dacă acest Consiliu se ia în serios, se întâlneşte şi emite în fiecare lună moţiuni şi rezoluţii, va beneficia, cu timpul, de susţinere din ce în ce mai mare, inclusiv din partea publicului. Iar oamenii politici se hrănesc din voturile publicului.
- Vă veţi lovi din start de bugetul local, dacă rezolvările propuse de voi ţin de Primărie.
- Deocamdată, la Galaţi, nu este implementat conceptul de buget participativ. Acest buget participativ înseamnă ca, înainte de redactarea bugetului local, chiar înainte să fie făcută prioritizarea, societatea civilă să vină cu propuneri. La momentul actual, nu există implementate la noi proceduri de consultare reală, mai ales înainte de redactarea bugetului.
- De ce crezi că nu există acest buget participativ?
- Cred că e din cauza lipsei de educaţie cu privire la puterea reală pe care o pot avea cetăţenii. În Galaţi, nu există ONG-uri care să fie orientate exclusiv spre advocacy. În Ardeal sau în alte zone, unde a ajuns conceptul de democraţie participativă, au fost foarte multe proiecte de educare a populaţiei şi a societăţii civile cu privire la pârghiile pe care le au. În Timişoara există, de exemplu, o organizaţie care se numeşte "Academia de Advocacy". Nu este hotărâre de Consiliu Local în care ei să nu se implice. Este interesul Consiliului Local să ia în considerare cerinţele societăţii civile, dar pentru asta societatea civilă trebuie să vină în întâmpinarea Consiliului. Cetăţenii nu cunosc instrumentele de care dispun. Nu e de ajuns să scrii o petiţie sau o solicitare şi să o laşi la registratură.
- În ce măsură problemele şi rezoluţiile identificate de voi reprezintă problemele şi soluţiile cetăţenilor?
- Fiecare ONG are o serie de stakeholderi, oameni care interacţionează cu ONG-ul respectiv, fie că sunt membri, parteneri, sponsori, public-ţintă. Fără stakeholderi, un ONG nu poate exista. Un ONG trebuie să vină în întâmpinarea problemelor oamenilor pe care îi reprezintă. Dacă acel ONG nu reuşeşte asta, el practic nu există. De exemplu, dacă un ONG studenţesc nu ştie care sunt problemele studenţilor, nu există ca organizaţie studenţească.
- Aţi trimis un document către compania care realizează planul de mobilitate urbană al Galaţiului, în care propuneţi parcări subterane mecanizate. Cât de realizabile sunt acestea, pe de o parte tehnic, pe de altă parte ca poziţionare, pentru că aţi propus ca zone de construcţie terenuri de sport, pieţe, etc?
- Acest tip de parcare reprezintă cea mai bună variantă, ca soluţie tehnică, şi cea mai convenabilă, dacă e să ne gândim la raportul dintre costuri şi numărul de locuri de parcare. Nu ai nevoie de investiţii majore în ventilaţie, instalaţie electrică, pază, intrări, ieşiri. Două niveluri sunt egale cu un nivel, pentru că maşinile stau una deasupra celeilalte. Un asemenea sistem vine în camion; sapi groapa, betonezi, apoi sunt fixate aceste rastele care funcţionează pe sistemul unui lift. Se foloseşte puţin teren. Ca poziţionare, nu desfiinţăm terenurile de sport, ci le îmbunătăţim. Dedesubt vor veni maşinile, deasupra va fi terenul de sport. Accesul se face printr-o cabină cât o cameră, dar sub pământ parcarea se poate întinde şi trei hectare, ca să dau un exemplu. După ce pui parcarea sub pământ, reabilitezi şi parcul sau terenul de sport de deasupra.
Cine este Gregor Teodorescu
Gregor Teodorescu are 32 de ani, este economist, licenţiat la Iaşi. Întreprinzător şi ONG-ist. Căsătorit, un copil. În cadrul Consiliului, reprezintă Grupul de Iniţiativă Junior Chamber International Galaţi.
