* Cafeaua şi ţigara sunt două „vicii” cu efecte contrare asupra sănătăţii
De multe ori merg mână în mână şi parcă nu are gust una fără alta. Este opinia celor mai mulţi dintre fumătorii care nu concep o cafea fără una, două sau mai multe ţigări. Un lucru deja ştiut şi certificat de specialişti este că cele două plăceri cotidiene se bat cap în cap în ce priveşte efectul asupra sănătăţii. În timp ce consumul moderat de cafea este benefic pentru minte, trup şi suflet, tutunul, prin componentele sale, face exact contrariul.
Conform unui studiu recent efectuat de cercetătorii sud-coreeni, persoanele care consumă între trei şi cinci ceşti de cafea pe zi au artele mai curate şi sunt mai ferite de riscul de a suferi accidente vasculare.
În studiul lor, savanţii asiatici au folosit scanări medicale pentru a analiza starea de sănătate a inimii. În mod specific, ei au căutat orice semn de îmbolnăvire a arterelor care aprovizionează inima cu sânge. Scanările medicale au fost făcute pentru a depista micile depozite de calciu din pereţii arterelor coronare, care oferă un fel de semnal timpuriu în privinţa posibilităţii de declanşare a bolilor cardiace.
Niciunul dintre cei 25.000 de angajaţi sud-coreeni chestionaţi în cadrul studiului nu a prezentat semne clare ale unor boli cardiace, însă mai mult de o zecime dintre ei au prezentat depozite vizibile de calciu. Cei care au trecut cu brio proba scannerului au declarat că beau câteva ceşti de cafea pe zi, conform bbc.com., citat de Mediafax.
Ţigara, inamicul arterelor
La polul opus, fumatul face ravagii în sistemul circulator şi implicit în procesul de oxigenare a întregului organism. Anumiţi compuşi din tutun, odată ajunşi în corp, ajută la depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor de sânge, îngroşarea acestora ducând în timp la formarea de cheaguri de sânge şi mai apoi la accidente vasculare.
Cei mai nocivi compuşi din tutun în privinţa stării sistemului circulator sunt radicalii liberi care interacţionează cu colesterolul şi conduc la depunerea grăsimilor pe pereţii arterelor. Acţiunea lor determină confruntarea fumătorului cu afecţiuni cardiovasculare de genul accidentului vascular cerebral şi atacului de cord. Fumatul are, de la inhalarea fumului de ţigară până la îmbolnăvirea efectivă, şase mari riscuri: creşterea presiunii arteriale, comprimarea vaselor sanguine, reducerea cantităţii de oxigen transportată de sânge, predispunere pentru formarea cheagurilor, depunerea grăsimilor pe pereţii arterelor şi apariţia accidentului vascular ori a infarctului din cauza blocajului sanguin.
