Duminică se lasă sec înainte de Postul Adormirii Maicii Domnului, iar luni începe perioada de purificare dinaintea sărbătorii. E un post important pentru creştinii ortodocşi, mai ales prin prisma importanţei deosebite a sărbătorii de pe 15 august.
La fel ca alte posturi, cel dinaintea „Sfintei Marii Mari” are istoria sa. Mai exact, creştinii au început să postească pentru a se pregăti de sărbătorile închinate Maicii Domnului prin secolul al V-lea, când cultul Sfintei Fecioare Maria se răspândise deja. Oricum, la început, nu toţi posteau odată sau pentru acelaşi număr de zile. Spre exemplu, la Ierusalim, înaintea Adormirii Maicii Domnului, se postea vreme de opt zile. La Constantinopol, se postea patru zile, iar prin părţile Antiohiei doar o zi, pe 6 august. Abia în 1166, la sinodul local de la Constantinopol, sub coordonarea patriarhului ecumenic al vremii, Luca Crysoverghi, s-a hotărât că postul durează 14 sau 15 zile, în prima jumătate a lunii august.
Parte dintre teologi consideră, însă, că înţelesul expresiei "a se lăsa sec" e mai larg şi nu face referire doar la mâncare. Mai exact, „sec” ar proveni din latinescul „seaculum” care înseamnă lume. Postul ar fi, deci, renunţarea la monden, la obiceiurile lumeşti. Evident, pe lângă impunerea unor rigori alimentare.
Cum postim
E chiar la îndemână să socotim că, ţinând post, facem ceva ieşit din comun, de mai multe ori pe an, sau chiar de câteva ori pe săptămână. Teologii apreciază că postul nu e un scop în sine, ci doar un mijloc pe care îl putem folosi pentru a reveni la condiţia iniţială, firească, a omului. Această stare la care fac referire teologii este cea de dinainte de păcatul strămoşesc, adică de dinaintea izgonirii primilor oameni din Rai.
Postul pentru pregătirea Adormirii Maicii Domnului nu e cel mai greu de peste an. Spre exemplu, duminică, 6 august, este dezlegare la peşte. E important să ştim şi că învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare şi Tipicul cel Mare indică faptul că luni, miercuri şi vineri ar trebui să ajunăm - adică să nu mâncăm nimic - până la Ceasul al IX-lea, adică până pe la ora 15,00. După aceast moment al zilei, s-ar putea consuma mâncare uscată. Marţea şi joia, se mănâncă legume, iar sâmbăta şi duminica se dă dezlegare la untdelemn şi vin.
De ce e dezlegare la peşte, în mijlocul postului
La mijlocul postului Sfintei Marii Mari, adică pe data de 6 august, creştinii ortodocşi care respectă privaţiunile alimentare, pregătindu-se pentru sărbătoare, se pot bucura de o zi de dezlegare la peşte. Motivul este că, în fiecare an, pe data de 6 august, se prăznuieşte Schimbarea la Faţă a Domnului, sărbătoare mare, pe care Biserica o marchează inclusiv prin această concesie alimentară, în plin post. Sărbătoarea aminteşte de minunea de pe muntele Tabor, unde Hristos îşi descoperă dumnezeirea, prin natura umana pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei scrie, descriind acest eveniment: "Şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina". În paralel, evanghelistul Marcu spune ca veşmintele Lui s-au făcut “albe ca zăpada”.
Abia la patru secole de la petrecerea acestui eveniment biblic, creştinii încep să ţină sărbătoarea. Iar generalizarea ei s-a petrecut şi mai târziu, abia prin 1456, când papa Calist III ia această hotărâre, în semn de mulţumire pentru biruinţa creştinilor asupra turcilor, la Belgrad.
Ruşii ortodocşi fac, de regulă, pomenirea morţilor în această zi. Pe alocuri, şi la noi se procedează la fel. Sunt şi creştini care, pe 6 august, vin la biserică cu struguri, pe care îi împart.
