COMORI DE PATRIMONIU/ Clădirea care a fost consulatul Germaniei naziste, vilă pentru Ceauşescu şi sediu CJ

COMORI DE PATRIMONIU/ Clădirea care a fost consulatul Germaniei naziste, vilă pentru Ceauşescu şi sediu CJ
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Clădirea de pe strada Eroilor nr. 7, care seamănă cu un mic palat, nu mai are astăzi gard, ca înainte de Revoluţie. Curtea largă, cu bazin de apă şi arbori, nu mai este înconjurată de gardul foarte înalt de pe vremea lui Ceauşescu, când "casa de primire" îl aştepta pe dictatorul care nu a stat niciodată aici. La Revoluţie, mulţimea a ocupat clădirea-simbol a dictaturii pentru gălăţeni.

Actualul sediu principal al Consiliului Judeţului Galaţi (singurul consiliu din ţară cu această titulatură, celelalte numindu-se "judeţean") îi atrage acum pe tinerii miri, care fac fotografii în curte sau în foaierul decorat elegant cu mobilier sculptat în lemn, cu o scară interioară melcată, tot din lemn, datând din timpul dictaturii.

În mandatul preşedintelui CJ Dan Lilion Gogoncea s-a luat decizia demolării gardului (echivalată, la Galaţi, cu căderea Zidului Berlinului) şi tăierea câtorva copaci, pentru perspectivă. Dar şi instalarea unei orgi de lumini, care astăzi, în vremuri de austeritate, este stinsă. În mandatul preşedintelui CJ Eugen Chebac, s-a început construcţia unui corp nou, cu sală de şedinţe, pe locul fostei popicării "a lui Ceauşescu", din grădina din spatele edificiului.

O istorie discretă

În timp, clădirea a fost sediul a două reprezentanţe diplomatice importante. "Fostul consulat cehoslovac" se află pe Lista Monumentelor Istorice, menţionează Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi (DJC). "Imobil construit la începutul secolului al XX-lea. A fost sediul Consulatului cehoslovac. Intrând în proprietatea publică a judeţului Galaţi, a fost Casă de oaspeţi pentru Nicolae Ceauşescu. (…) Din 1990 a purtat denumirea de Casa Artei, fiind sediul Inspectoratului Judeţean pentru Cultură Galaţi. Din noiembrie 2000, imobilul devine sediul Consiliului Judeţului Galaţi", se menţionaeză în documetele DJC.

Consilierul Marius Mitrof, de la DJC, ne spune mai multe. Înainte de a fi consulat cehoslovac, crede consilierul, clădirea trebuie să-i fi aparţinut unui om cu stare: în 1908, proprietar al unui teren viran de pe str. Codreanu nr. 7 (actuala str. Eroilor), care făcea legătura între străzile Mavromol şi Domnească, era un oarecare Iani Hrisicos." Suprapunând planul actual al zonei cu cel din 1897, "pe partea cu numere fără soţ, singurul element reprezentativ şi demn de remarcat în viaţa Galaţiului din acea perioadă îl reprezenta locuinţa avocatului D. Ignat, aşezată chiar la mijlocul zonei; aşa cum este aşezată şi astăzi clădirea de pe str. Eroilor nr. 7".

Strada consulatelor unor mari puteri

Pe planul oraşului din 1908, în zonă nu figura nicio construcţie, precizează consilierul, însă vizavi, pe partea Teatrului de Păpuşi, erau două mari consulate: cel al Turciei şi cel al Austro-Ungariei. În 1926, apare Consulatul ceholovac, exact pe locul sediului CJ de astăzi, vizavi de Regimentul 3 Jandarmerie. "Într-o scrisoare adresată primarului din Galaţi la 30 aprilie 1921, Guvernul Republicii Cehoslovace îi comunica primarului de atunci că prin decretul din 20 octombrie 1920 s-a creat la Galaţi un consulat pus sub conducerea domnului Francois Kaderavek, doctor în Drept".

Stilul arhitectonic nu ne ajută la datare, până la Primul Război Mondial arhitecţii continuând să propună şi soluţii mai vechi, mai spune consilierul. Într-o ilustrată de dinainte de 1910 se poate observa că locul viran era îngrădit cu gard de lemn, iar strada era pavată cu piatră cubică, pe fundal apărând Prefectura. Într-o altă imagine, interbelică, apare un gard cu soclu din zid, stâlpi monumentali care străjuiau poarta din fier forjat, cu elemente decorative, ca şi gardul.

Zidul din perioada Ceauşescu era foarte înalt, din cărămidă, cu stâlpişori la partea superioară, şi nu permitea privirea în curte. În 1953, clădirea a fost Casa Pionierilor, în perioada ocupaţiei sovietice, când clădirea Teatrului Dramatic devenise sala de şedinţe „I. V. Stalin”.

"Represalii" de la un pahar în plus

Profesorul Valentin Bodea adaugă la aceste date informaţia că Germania nazistă şi-a instalat aici Consulatul, în locul celui al Cehoslovaciei, stat desfiinţat de maşina de război germană. Este interesant de observat cum istoria României a însemnat şi schimbarea destinaţiei acestei clădiri. Nemţii s-au mutat din sediul mai depărtat de centru şi mai discret, de pe strada Culturii nr. 7. Deci, de la nr. 7 la... nr. 7! În acelaşi timp, Consulatul Italiei fasciste funcţiona nu departe, pe aleea ce se desprinde din str. Gării, fostă str. Lascăr Catargiu.

După Revoluţie, "casei de oaspeţi" PCR îi ia locul Inspectoratul Judeţean pentru Cultură, la parter şi în grădina din spate funcţionând o adevărată "Capşa", o cafenea frecventată de plasticieni şi scriitori, "Art´s Club". O măsură în plus la pahar şi un scandal la un festival internaţional de poezie a dus însă la "represalii", astfel că Inspectoratul a fost exilat în spatele clădirii Muzeului de Artă Vizuală (între timp, retrocedat şi el)! Se instalează pe str. Eroilor Consiliul Judeţului, după lungi războaie politice între CJ şi Prefectură, care împărţiseră clădirea Palatului Administrativ de pe Domnească. Prefectura şi CJ au continuat să împartă sala de şedinţe până la începutul actualului mandat, când în spatele corpului principal, parţial pe locul fostei popicării, s-a ridicat noua sală, cu etaj, pentru birouri.

Citit 4611 ori Ultima modificare Joi, 14 Ianuarie 2016 15:46

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.