Să ieşi pe piaţă cu mâncăruri tradiţionale atestate înseamnă să produci puţin şi bun şi să poţi da detalii despre fiecare ingredient folosit şi procedeu de preparare. Or, asta înseamnă şi să vinzi alimentele obţinute la un preţ considerabil mai mare decât al celor preparate prin procedee industriale, cu mulţi conservanţi şi aditivi.
Tocmai pentru că e greu să produci alimente atestate tradiţionale - mai ales în condiţiile ordinului 724/2013 - numărul producătorilor gălăţeni a scăzut, în ultimii ani, de la cinci, la unu. Totodată, numărul produselor atestate a scăzut, de la 23, la şapte. Singura societate care mai produce, astăzi, alimente atestate tradiţional e Dru Agro SRL, dezvoltată de omul de afaceri Ştefan Druică.
Produsele atestate, potrivit datelor Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi sunt: cotletul haiducesc al lui Zamfir, cârnaţii de porc ai lui Ignat, cârnaţii ciobăneşti Tataia Gică, toba lui Ignat, pastrama ciobănească Tataia Gică, muşchiuleţul de porc Ilinca şi costiţa afumată Ilinca. Până când au început să se aplice prevederile ordinului 724/2013, mai aveau atestări: Contec Foods de la Tecuci (nouă produse), Martens SA (două produse) şi SC Comalina SRL, Asociaţia Familială Druică Ştefan şi SC Ferma Naturală SRL (câte un produs atestat).
Cine vrea acum atestare, are mult de muncă. Potrivit ordinului 724/2013 şi a ghidului de bune practici, datele cu privire la autenticitatea şi vechimea alimentului trebuie găsite în monografii, lucrări de specialitate şi alte asemenea surse. Apoi, pentru fiecare ingredient şi etapă de preparare trebuie, producătorul trebuie să dea detalii. Şi nici cantităţile obţinute nu sunt lăsate la voia întâmplării. Totodată, produs tradiţional înseamnă şi cantitate relativ redusă.
Mai exact, “capacitatea de producție realizată - raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și a produselor de panificație tradiționale - care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate” (Art 6, litera i).
De la borşul "lui Dinu", la jumările "din cetate"
La nivel naţional, potrivit siteului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), avem 558 de produse tradiţionale atestate, în ţară. Şi nu vorbim doar despre produse din carne, ca la Galaţi, ci şi despre unele din pâine, ca în judeţul Alba, despre lapte şi produse din lapte, ca la Hunedoara şi despre băuturi alcoolice cum ar fi horinca din Maramureş. Şi tot în Maramureş s-au atestat sucuri naturale de mere şi mititei, dar şi sarmale. Brăilenii au atestat un borş numit "al lui Dinu", sucevenii un păstrăv afumat, iar braşovenii, printre altele, nişte jumări cunoscuta în zonă ca fiind "din cetate". Bucureştenii au atestat şi ei specialităţi ca zacusca din peşte sau scrumbia marinată. Mai figurează pe listă: must de mere de Argeş, cozonac de Satu Mare, ghiudem de Buzău, sirop de muguri de brad de Covasna şi prune uscate de Olt şi o mulţime de alte asemenea bunătăţi.
Mai puţine autorizări, de la an la an
Producătorii care au fost siguri de autenticitatea reţetelor pe care le promovau şi au considerat că merită să investească, şi-au autorizat produsele tradiţionale încă din 2014, anul următor celui în care se schmbase legea şi se adoptase ordinul 724/2013. Mai exact, în ţară, în anul 2014, se atestaseră 296 de produse, din datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). În 2015, se mai atestase alte peste 200 de produse. Anul trecut, în schimb, numărul alimentelor nou atestate nu ajunsese nici măcar la 60.
Din datele Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi, cel puţin la acest moment, în judeţul nostru, nu există niciun alt produs tradiţional aflat în curs de atestare. Asta, cu toate că gălăţenii au, spre exemplu, o tradiţie seculară în prepararea de peşte sărat şi de specialităţi din carne, altele decât cele care sunt deja atestate.
Suntem sau nu piaţă de mâna a doua?
Ministerul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat vineri, la Târgu Mureş, că a înfiinţat o comisie mixtă pentru investigarea calităţii produselor pe care agenţii economici din ţara noastră le importă din ţările Europei de Vest. Rolul comisiei va fi să verifice dacă există dublu standard, în baza căruia statele vestice livrează, sub aceleaşi branduri, produse de mai slabă calitate în ţările din Europa de Est decât pe propriile pieţe.
