În conflictul deschis dintre companiile farmaceutice şi Ministerul Sănătăţii, producătorii privaţi de medicamente par să dicteze mereu regulile jocului. În vreme ce primii contestă măsura preţurilor impuse, cei din urmă acuză câştigurile uriaşe şi nejustificate. Însă, chiar în timp ce autorităţile ne dau asigurări că au luat toate măsurile pentru ca medicamentele eliberate pe bază de reţetă să se ieftinească din luna iunie, multe dintre aceste produse farmaceutice lipsesc de cel puţin două săptămâni din farmacii.
Primii afectaţi sunt bolnavii cronic. Pacienţii vin cu reţeta la farmacie, unde li se spune că nu sunt toate medicamentele prescrise de medic. Urmează un periplu prin mai multe farmacii, dar rezultatul este acelaşi. Într-un final, frustrat şi dezorientat, bolnavul se trezeşte în situaţia de a nu-şi putea urma tratamentul.
Din spusele reprezentanţilor producătorilor internaţionali de medicamente, lipsesc medicamente pentru HIV-SIDA, pentru bolile cardiovasculare, pentru bolile oncologice (cancer - n.r.), pentru afecţiunile psihiatrice, de sânge, imunologice şi ortopedice. Aproape nicio specialitate nu a rămas astfel neatinsă.
Acest lucru se întâmplă, în parte, deoarece producătorii au posibilitatea de a-şi exporta produsele destinate pacienţilor români către ţările de unde pot scoate un profit mai mare. Este cazul unei pilule destinate tratamentului hepatitei C, spre exemplu, care la noi costă în jur de şapte lei, în vreme ce în Germania se vinde cu un preţ de peste patru ori mai mare. Pe de altă parte, sunt şi numeroase produse vândute în ultimii ani în România cu preţuri mult mai mari faţă de cele din Occident. De aici şi acuzaţiile de câştiguri uriaşe nejustificate, pe spatele pacienţilor. Această practică pur mercantilă şi cinică este încurajată, însă, chiar de către autorităţi, care nu au pus la punct din timp un cadru legal pentru a împiedica astfel de situaţii. Există un ordin care blochează exportul paralel pentru 41 de substanţe farmaceutice, ultimul în acest sens, act valabil doar până la sfârşitul lunii iunie.
O altă realitate este că românii iau tot mai multe medicamente. Ultimele date disponibile la nivel naţional arată că, în primul trimestru al anului 2015, vânzările de profil au crescut cu 11 la sută, ajungând la suma de 3,27 miliarde de lei. Iar cea mai importantă creştere a fost înregistrată la medicamentele eliberate la liber, fără prescripţie medicală.
Tocmai aici ne lovim de un alt aspect al problemei, ridicat de farmacişti. Mai exact, în timp ce medicamentele pe bază de prescripţie devin o raritate, cele eliberate fără reţetă se scumpesc, tot din această lună. Este vorba despre produse precum paracetamolul, ibuprofenul sau nurofenul, cărora farmaciştii le vor majora preţurile tocmai pentru a-şi acoperi pierderile cauzate de ieftinirea celorlalte medicamente.
Potrivit preşedintelui Colegiului Farmaciştilor Galaţi, farm. Florina Bonifate, aceste situaţii ar fi putut fi evitate, măcar parţial, printr-o perioadă de tranziţie, timp în care să li se permită farmaciştilor să vândă la preţul vechi produsele deja aflate în stoc. În acest calcul al intereselor materiale şi al declaraţiilor goale de conţinut, singurul care lipseşte din ecuaţie este chiar bolnavul, devenit de (prea) multe ori doar o simplă cifră într-o statistică.
