(plug uşor pentru gălăţeni)
Aho, aho, ho, ho, ho, ho,
nu-i nimic la indigo,
e o treabă nou-nouţă:
nici pe jos, nici în căruţă;
nici la deal şi nici la vale;
de/sperări fundamentale;
dialoguri judeţene,
nene, nene şi iar nene;
armonii şi mori locale,
să trăiţi şi osanale,
căci altfel nu se mai poate
cu boierii din cetate,
cu săracii şi cu cine
foaie verde mărăcine
o s-ajungă până unde
ultimele trei secunde
cu nimic sau cu mulţi bani,
la anul şi la mulţi ani!
Aho, aho, ho, ho, ho, ho,
în oraşul rococo,
toate-s bune, toate-s rele:
bucurii, isprăvi, belele,
nervi, sudalme, milă, lene,
nene, nene şi iar nene,
dar din dar, gură din gură,
primărie, prefectură,
imemeuri, mici buticuri,
tabloide şi uricuri,
sicofanţi, sperjuri, lichele,
sfinţi, deştepţi şi brighidele,
trişti, smintiţi, şoferi, gunoaie,
dive, maladive, paie,
totul şi nimic…se poate
la mulţi ani şi sănătate
pe o sferă cum pământul,
hai să-l învăţăm plângându-l!
Aho, aho, ho, ho, ho, ho,
nu vă mai grăbiţi mişto,
cum se zice, cum se spune,
foaie verde mătăciune
când o lume-ntreagă face
lege de război şi pace,
când copiii şi părinţii
îşi ne/norocesc arginţii
cei luaţi dintr-o iubire
mare cât o monastire,
sau dintr-o iubire mică,
ooo, secară, secărică,
ooo, vă rog, festina lente,
fiţi atenţi şi fiţi atente
cum se gudură alene
domnul doamnei melpomene
şi ne cer surâs şi bani
la anul şi la mulţi ani!
Aho, aho, ho, ho, ho, ho,
dincoace şi dincolo,
tineri, şmecheri şi bătrâni,
ingineri, bolnavi, păgâni,
ziarişti, ţărani şi alte
jucării mereu vivalde,
staţi puţin pe roata morii
să vedeţi colindătorii
cum vă strigă şi vă ară
tot ce-a mai rămas din ţară,
şi vă dau seminţe nato
cât mai suflă miss erato,
cât mai ninge, cât mai plouă
cei cu mâinile-amândouă
şi vă roagă să vă spună
la mulţi ani şi voie bună,
hai la deal şi hai la vale,
haideţi, fraţilor, că-i jale!
