- După o evoluţie pozitivă în anii de boom economic, numărul gălăţenilor care au spus "Da" în faţa ofiţerului Stării Civile a scăzut anual cu câteva sute, după startul recesiunii, la fel ca şi numărul nou-născuţilor, relevă statisticile din ultimii zece ani
De la recensământul din 2002 până la cel realizat la sfârşitul anului 2011, populaţia stabilă a municipiului Galaţi a scăzut cu 67.657 de persoane, oraşul nostru înregistrând cea mai mare scădere din ţară a numărului de locuitori în ultimul deceniu, au relevat datele preliminare ale celui mai recent recensământ, comunicate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit acestor date, numărul de locuitori a coborât de la 298.861, în anul 2002, la 231.204, astăzi. Primăria a pus această scădere în special pe seama plecărilor masive din combinatul ArcelorMittal Galaţi, care au debutat chiar în 2002 şi în urma cărora mulţi dintre foştii siderurgişti s-au întors la ţară. În mod evident, aceasta nu a fost singura cauză. Eşecul administraţiei Nicolae de a atrage investitori de anvergură în oraş şi reducerea drastică a pieţei muncii după instalarea crizei economice au avut consecinţe nefaste asupra evoluţiei populaţiei, tot mai puţini gălăţeni având resursele necesare întemeierii unei familii.
Căsătoriile şi naşterile, mai puţine cu până la 35 la sută
În prima parte a anilor 2000, numărul căsătoriilor a avut la Galaţi o creştere constantă, care a coincis cu perioada de creştere economică pe care o traversa ţara. Astfel, numărul perechilor care au spus "Da" în faţa ofiţerului Stării Civile a urcat de la 2.174, în anul 2002, la 2.500 pe an, în perioada 2006-2007, sinonimă cu boom-ul economic. Numărul de căsătorii s-a menţinut la un nivel ridicat (2.476) şi în 2008, dar în toamna acelui an a izbucnit criza economică şi gălăţenii care s-au încumetat să-şi întemeieze o familie au devenit tot mai puţini. În 2009 au fost oficiate 2.100 de căsătorii, iar în următorii doi ani şi mai puţine (1.767, respectiv, 1.620), iar anul acesta, până la sfârşitul lunii august, au fost doar 1.086 de căsătorii, conform cifrelor furnizate de Primăria Galaţi.
Natalitatea a avut o evoluţie oarecum similară. După ce a crescut de la 4.266 de naşteri, în anul 2002, la peste 4.400 pe an, în perioada 2004-2005, cu un vârf de 4.690 în 2003, şi a revenit la circa 4.200 pe an în perioada 2006-2009, numărul naşterilor a scăzut sub 4.000 în anii de criză profundă. Astfel, în 2010 la Galaţi s-au născut 3.868 de copii, iar în 2011 doar 3.315, pentru ca anul acesta, până la finele lunii august, să se nască numai 2.261 de bebeluşi.
Şi în cazul căsătoriilor, şi în cazul naşterilor, constatăm scăderi de până la 35 la sută în ultimii ani.
Instabilitatea politică, motiv de divorţ
Nu e o glumă! Dinamica populaţiei este legată ombilical de realităţile politice şi economice ale ţării, spune Răzvan Dinică, profesor de sociologie la Departamentul de Filosofie-Sociologie din cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. "Dacă aţi urmărit situaţia maritalităţii şi a natalităţii, aţi putut observa că evoluţia acestor doi indicatori este strâns legată de evoluţia economică a ţării, pentru că aceasta influenţează în mod direct bugetele familiilor care se creează, nivelul de calitate a vieţii acestora. Natalitatea şi maritalitatea sunt influenţate şi de nivelul de stabilitate politică, ce generează nivelul de încredere a populaţiei că situaţia se va reglementa, că lucrurile vor reveni la normal. În momentele de stabilitate politică, chiar dacă situaţia economică nu e roză, se constată dacă nu o creştere a maritalităţii şi a natalităţii, cel puţin o menţinere la acelaşi nivel", explică profesorul Răzvan Dinică. "În schimb, în perioadele de criză economică, de instabilitate politică, de nesiguranţă, creşte procentul de divorţialitate, ceea ce duce la scăderea natalităţii", continuă acesta.
Vârsta la care spunem "Da" a crescut cu aproape zece ani
Un alt element care poate explica scăderea maritalităţii şi a natalităţii este faptul că tinerii amână tot mai mult întemeierea unei familii. "Faţă de anul 1989, când vârsta medie la care se căsătoreau fetele era 18,2 ani, iar vârsta medie la care să căsătoreau băieţii era 21,2 ani, acum aceste vârste au urcat la 26,9-27,2 ani în cazul fetelor şi la peste 30 de ani în cazul băieţilor. Crescând aceste vârste, scade perioada de fertilitate", spune profesorul de sociologie Răzvan Dinică.
Migraţia are exact acelaşi efect. "Migraţia peste hotare antrenează, în general, populaţia tânără, aflată la vârsta de a întemeia o familie prin căsătorie şi la vârstă fertilă", explică oficialul de la Departamentul Filosofie-Sociologie al Universităţii "Dunărea de Jos". Aceste perechi obişnuiesc să amâne căsătoria sau conceperea unui copil până la expirarea contractului de muncă sau până când reuşesc să facă economii suficiente. "Aţi observat, probabil, că vara, când aceste familii se întorc în ţară, există o creştere a numărului de căsătorii şi de naşteri", încheie profesorul Răzvan Dinică.
Numărul deceselor a fost constant şi repetitiv
Mortalitatea a fost constantă în ultimii zece ani, menţinându-se în jurul pragului de 3.000 de decese pe an. Ca un amănunt straniu, numărul anual de decese s-a repetat de două ori în acest interval: în 2002 şi în 2005, când au fost câte 3.055 de morţi, şi în 2007 şi 2009, când au fost câte 3.088.
