Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, prezintă, într-un dialog, realizările instituţiei pe care o conduce, dar răspunde și imputărilor ce i s-au adus.
- Aveți mulți admiratori, dar și câțiva contestatari. Cei din urmă vă reproșează că nu ați fi calificat pentru funcția deținută. Ce studii aveți și ce vă recomandă pentru postul de manager?
- Prima facultate este de Horticultură, cinci ani, la care am candidat cu alți patru pe loc, în 1993. A doua facultate, de cinci ani, a fost Facultatea de Drept din Iași, la admitere fiind tot patru-cinci candidați pe loc, la specialitatea Management în Administrație Publică, în 2001. În 2008 am absolvit un masterat în Drept Administrativ, apoi încă un masterat în Mediu la Universitatea "Dunărea de Jos". Am şi un master în Managementul Public şi Privat. În 2001, am făcut naveta la Târgu Bujor, am fost director de IAS, am fost director de spital, am fost County Manager-ul Consiliului Județean Galați, două mandate, președintele Consiliului Județean Galați. Am o vastă experiență în management, pentru că de la vârsta de 24 de ani am făcut numai management.
- Ați descoperit vreo diferență între ceea ce știați din facultate și practică?
- Da, e o diferență de la cer la pământ. În facultate nu-ți spune nimeni că nu ai cum să dai salariile ca director dacă nu produci. Când preiei o societate cu foarte multe datorii la stat trebuie să plătești salariile angajaților, să faci producție și să-ți plătești și datoriile. Am preluat un spital care era în pragul falimentului, nu avea nicio investiție și jumătate din buget erau datorii la furnizori neachitate, sporurile personalului medical pentru gărzi, ore suplimentare în weekend, toate neachitate. A trebuit, împreună cu colegii de acolo, să găsesc soluții şi am găsit. Am asigurat plata drepturilor bănești ale oamenilor care aveau grijă de sănătatea concetățenilor lor, am asigurat plata furnizorilor, ușor–ușor am început să găsesc soluții din exterior pentru finanțare. Am primit ajutoare din Danemarca, Olanda, de la mai multe societăți private din România, de la Crucea Roșie etc. În 2012, când am plecat de acolo, spitalul avea toate construcțiile renovate, reabilitate, investiții în aparatură, nu mai avea nicio datorie și avea un excedent bugetar de aproape două milioane de lei.
– Sunt recomandabili managerii cu studii în domeniu, ca dumneavoastră, în detrimentul medicilor pentru spitale?
- Unii știu să facă management, indiferent că sunt medici, juriști, economiști sau altă profesie. Important e să identifici persoana respectivă, managementul presupune în primul rând să împlinești interesul instituției cu aceeași responsabilitate și chibzuială cu care ai conduce propria afacere și e imposibil să nu ai succes.
- Montarea pompelor de insulină în Spitalul Județean e un model preluat de undeva?
- Cunoscând sistemul sanitar, știam că nu-i poți cere unui șef de secție să facă o anumită operație, dacă nu are aparatura necesară. Un medic de la noi care face medicină doar cu bisturiul şi stetoscopul nu poate concura cu alții, care au la dispoziție aparatură ultraperformantă.
Din 2019 până prin 2021, am discutat cu toți șefii de secție din spitalele subordonate C.J. Am făcut-o personal, lângă mine era managerul, directorul economic, directorul medical, am vorbit cu fiecare șef de secție și i-am întrebat de ce au nevoie ca să nu mai trimită bolnavii în alte spitale din ţară.
Înainte de această discuție nu s-a pus niciodată problema montării de pompe de insulină în Galați. Am discutat cu șefa de secție, dr. Zina Tiron, mi-a dat o listă și mi-a spus: "Dacă îmi dați toate acestea, în 2021 vom trimite medicii și asistentele la traininguri pentru a învăța să montăm pompe de insulină, mă doare sufletul că trebuie să tratăm pacientul aici și apoi suntem nevoiți să-l trimitem la Iași să-i fie montată pompa de insulină. Am întrebat-o dacă poate face asta și mi-a spus că, dacă o ajut, o va face, iar eu am fost lângă șeful de secție.
- Li s-a mai cerut medicilor lista necesarului de aparatură medicală în trecut, dar în alte spitale din țară?
- Nu. Şi nu vreau să mă refer la alte județe, dar eu sunt pasionat de domeniul sănătății, ca şi de cultură. În 2020 la Cardiologie s-au montat pentru prima oară stenturi, iar în 2021, pentru prima oară, s-au montat stimulatoare cardiace. În 2017 era doar un vis să avem un generator linear de particule pentru tratarea cancerului. După intervenții și rugăminți la Ministerul Sănătății, la Guvern, în 2019 a devenit funcțional primul accelerator linear de particule pentru tratarea cancerului la Galați, care încă din prima lună avea câte 40-50 de proceduri/pacienți pe zi. Am amenajat două buncăre, așa că am cerut și al doilea accelerator linear de particule, care funcționează de la sfârșitul anului 2022, când l-am inaugurat împreună cu Ministrul Sănătății, dl. Rafila.
Din fonduri proprii am luat și un PET CT pentru diagnosticarea cancerului în fază incipientă sau care depistează eventuale reminiscențe de celule canceroase după radioterapie. Am avut pacienți din toată regiunea, respectiv, Galați, Brăila, Buzău, Tulcea, Vrancea și Bârlad. Ultimul accelerator de particule pe care l-am achiziționat este la nivelul aparatului din Israel, Viena și Germania. În țară mai sunt maxim două aparate de acest nivel.
- Sunteți pregătiți să înlocuiți medici care pleacă din diferite motive, inclusiv cei aflați în cercetări pentru malpraxis, ca să mă refer la ultimul caz celebru?
- Din păcate, asta este o problemă la nivel naţional. Totuși, Galațiul are un avantaj major, ca și alte centre universitare din țară, existând aici o facultate de medicină în care, în mare, cu excepția Radiologiei, cam toate specializările sunt acoperite cu personal medical înalt calificat. Dacă e nevoie de cinci medici, cel puțin trei–patru sunt disponibili local. Asistente medicale avem, nu sunt probleme, inclusiv la spitalele din Tecuci, sau Târgu Bujor. Pe partea de imagistică, într-adevăr, suntem descoperiți, dar și acolo am găsit o soluție, se face telemedicină.
- De ce nu s-au atras fonduri europene pentru spitalul din Tecuci?
- Spitalul din Tecuci ar fi putut să aibă finanțare dacă Autoritatea Locală din Tecuci s-ar fi ocupat de acest subiect. CJ a preluat spitalul din Tecuci de opt luni de zile. Finanțările europene s-au terminat pentru construcțiile de spitale noi. Din păcate, dacă Autoritatea Locală din Tecuci s-ar fi mișcat mai repede, astăzi poate vorbeam despre cu totul altceva. Vestea bună este că Tecuciul va avea un spital nou. El va fi început pe fondurile CJ urmând ca, dacă ulterior voi identifica alte surse de finanțare din fonduri guvernamentale sau europene, să se continue astfel. Nu puteam să las oamenii din Tecuci cu un spital în care, când am încercat să urc câteva paturi la etajul unu, nu a ținut planșeul.
- Managementul unei instituții de stat e mai dificil decât cel privat unde ai la dispoziție imediat toate pârghiile. La stat e mai dificil, angajatul e mai greu de demis, de pildă. Cum faci să-l motivezi sau să-l determini să muncească?
- În privat, un manager poate da afară foarte ușor un angajat neperformant. În sistemul bugetar sunt foarte multe opreliști. Nu sunt de acord ca oamenii să fie eliminați doar pe criteriu politic. Oricine muncește, trebuie remunerat. Avem într-adevăr o problemă în instituțiile publice, când o persoană nu are chef de muncă sau nu muncește la randamentul potrivit, automat transmite acea stare şi colegilor. Mă bucur că s-a găsit o pârghie prin aceste sporuri oferite celor ce muncesc în atragerea de fonduri europene.
- Atragerea de fonduri europene e o întreprindere relativ nouă, cum de s-au adaptat oamenii?
- Din fericire, CJ Galați este printre primele consilii județene din România care s-au axat foarte mult pe atragerea de fonduri europene, încă de pe timpul răposatului președinte Gogoncea. Când am venit aici în 2012 am găsit aceeași echipă. I-am identificat pe cei cu potențial, i-am pus lideri, să-i determin să muncească mai mult, să fie pentru ceilalți niște exemple.
Am găsit un nucleu de oameni buni pe care i-am "dezmorțit" și mai mult pentru că am început să facem multe proiecte. Şi până în 2016, fiind county managerul CJ, am avut posibilitatea să-i cunosc pe toți, iar în 2016, ca președinte al CJ, în a doua lună deja depusesem proiecte de 50 de milioane de euro pentru drumurile județene. Acum, când vorbim, CJ și-a terminat deja proiectele cu finanțare europeană pe exercițiul anterior, iar în țară mai sunt județe care nu au terminat de implementat proiectele.
- Cum v-ați descurcat în urma recentelor căderi de zăpadă? V-au prins pregătiți?
- Nu am avut probleme, într-adevăr, e foarte greu să ții drumurile deschise la 70-80 de km intensitatea vântului. Sunt zone în județ cu nămeți de trei metri, zone în care viscolește foarte mult. Soluția ar fi perdelele forestiere, ar rezolva și probleme ce țin de poluare, stabilitatea solului, a sulurilor de zăpadă, dar e foarte greu să faci exproprieri. Ar fi nevoie de o legislație acoperitoare la nivel național.
- CJ poate contribui la construirea unui sistem de irigații?
- CJ nu poate face aceste lucruri ca instituție, dar prin demersurile la Ministerul Agriculturii, la dl Daea, și la directorul general ANIF pe România am declarat chiar anterior că pentru zona Tecuci va fi un proiect destul de mare, vreo 30 de km de conductă de irigații, folosind apa disponibilă în barajul de la Movileni. Mai există un proiect vechi de 15 ani, de asociere a agricultorilor din zona Tecuci – Matca – Movileni, Barcea, Liești, Grivița, Cudalbi, Valea Mărului şi se poate rezolva problema irigatului. Pe Valea Covurlui s-au mai făcut amenajări, s-au adus pompe de mare putere, dar nu este suficient. E nevoie la nivel de țară să se gândească un proiect de irigații. Nu e normal să fii înconjurat de ape și să ai probleme de irigații în județ.
- Câți kilometri de drumuri județene au fost reabilitați până acum?
- 350 de kilometri au fost în mandatul anterior, până în momentul de față. Vor mai fi finalizați încă 250 de km de drumuri județene până la finalul acestui exerciţiu financiar, deci sunt reabilitați 600 de km în total, la care se adaugă încă aproape 100 de km de drumuri din piatră și pământ care trebuiesc modernizate .
- Care este stadiul lucrărilor la șoseaua ocolitoare?
- Sunt două centuri. Pe cea mică, din interiorul municipiului Galați, pe care o face CJ cu fonduri europene, sperăm ca în 2023 să o finalizăm. Din păcate, constructorul nu a fost cea mai fericită rezolvare. Având finanțarea asigurată, e frustrant să ajungi să te cerți cu constructorul să realizeze lucrarea.
Centura mare a Galațiului pleacă de la vama Giurgiulești, prin spatele lacului Brateș, trece prin spatele Sat Costi, între Atlas și Smârdan, unde va fi un viaduct peste lacul Mălina, subtraversează Vadu lui Traian și ajunge în DN 25, între Traian și Braniștea. De la Podul Brăila până la Movileni este drumul expres la care se lucrează. De la Movileni, prin spatele Combinatului, CJ lucrează la conexiunea de la Smârdan cu centura Galațiului. În momentul de față, suntem la aproape 90 la sută de realizare a proiectării pentru DN 25 de la Galați, Șendreni, Independența, Piscu până la Slobozia Conachi și mai nou am făcut un parteneriat cu Ministerul Transporturilor cu CNAIR să extindem, de la Hanu Conachi la Nănești, drumul la patru benzi pentru a ne înțepa în Drumul Expres care merge de la pod până la Autostrada A7.
În urmă cu câteva zile am pus bazele unei asocieri intracomunitare împreună cu colegii mei de la Ialomița, Brăila, Călărași pentru regiunea aceasta de Sud Est a României, am demarat procedura de licitație, apoi am dat ordinul de începere a lucrărilor pentru expertize, studiul de fezabilitate de la Galați până la Drajna, Chiciu, trecerea bac, spre bulgari, astfel că vom putea face un inel Ucraina - Moldova - Bulgaria.
- Va fi finalizat anul acesta proiectul Drumului Express spre Brăila?
- Drumul expres Movileni- Brăila ar trebui să fie finalizat până la 31 decembrie sau, cel târziu, februarie 2024.
- Ce se întâmplă dacă nu se ajunge la un consens cu constructorul. Ce poate face CJ în continuare?
- În acest caz se reziliază contractul, se fac expertize, dăm certificate negative, reluăm licitația. Asta e calea legală.
- Ce poate face CJ pentru a se asigura că un executant nu ia avansul pentru lucrare și apoi își simulează falimentul?
- CJ nu plătește lucrări în avans. Eu nu am plătit niciodată în avans. Legea totuși prevede această posibilitate, se pot achita până la 10-15 la sută în avans, dar pentru acea sumă constructorul trebuie să încheie o poliță de asigurare, astfel încât, dacă firma dă faliment, asiguratorul mă despăgubește pe mine ca instituție publică.
- Care mai e stadiul Podului de la Brăila? Dar al drumurilor adiacente?
- Construcția podului trebuia să se fi terminat la sfârșitul anului 2022, așa cum spunea și dl. ministru Grindeanu, au fost câteva discuții în contradictoriu cu constructorul, acele asperități au fost depășite, iar podul peste Dunăre va fi dat în folosință în luna iunie 2023. Și pentru drumurile adiacente sunt licitații, am vorbit și cu președintele CJ Tulcea, acel județ are foarte multe situri arheologice și asta îngreunează mult procedurile.
- Ce bani ați atras până acum prin PNRR? Ce axe urmează să se deschidă și pentru ce obiective se mai poate obține finanțare?
- Am depus proiecte ale CJ pentru a reabilita, renova, eficientiza energetic unitatea Gănești, Biblioteca, Complexul Științelor Naturii, clădirile în care funcționează CJ și alte instituții, iar acum urmează cele pentru cluburile școlare Municipal Tecuci, Clubul Școlar Galați și pentru Palatul Copiilor, precum și pentru dotarea școlilor speciale.
- Câți bani a primit Galațiul prin atragerea de fonduri Europene?
- În momentul de față, per total, pentru Apă Canal, drumuri etc, proiectele depășesc patru miliarde de euro, dacă includem și podul, Drumul Expres, investițiile în regiune depășesc această sumă.
- Care ar fi bugetul anual al CJ? De câte ori finanțarea UE depășește bugetul anual al CJ?
- 200 de milioane de euro e bugetul. Finanțările sunt mai mari de douăzeci de ori decât bugetul anual.
- În ciuda finanțărilor UE, internetul e plin de presupuneri cum că străinii ne-au forțat să ne distrugem industria. Ați primit vreodată sau aveți cunoștință despre vreun funcționar al statului care să fi primit vreo cerere din partea vreunor lideri economici sau politici din străinătate să se acționeze împotriva intereselor Galațiului sau ale României?
- Nu, eu nu am cunoștință de astfel de lucruri, la mine nu a venit nimeni, niciodată, să-mi ceară așa ceva, dacă ar fi făcut-o cineva, l-aș fi dat imediat pe ușă afară. Dezvoltarea României depinde doar de noi și trebuie să ieșim din acel cor al bocitoarelor care pretind că ne fură cineva economia. Noi trebuie să avem capacitatea de a discuta de la egal la egal cu partenerii europeni și astfel nu vom ajunge în situația să ne plângem.
