- Cum s-a terminat anul 2013 la Penitenciarul Galaţi?
- În forţă. Pe ultima sută de metri, în luna decembrie mai exact, am reuşit să primim aprobarea Consiliului Tehnico-Economic din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru a demara refacerea zidului interior a penitenciarului, zid care datează din 1898. De data aceasta, îl vom reface conform noilor regulamente stabilite de normele europene. În aceeaşi perioadă au fost activităţi legate de potenţiala punere în libertate a deţinuţilor, conform prevederilor noului Cod penal şi de Procedură penală.
- Câte persoane private de libertate au beneficiat şi câte ar putea beneficia de prevederilor noului Cod penal?
- La nivelul penitenciarului, au fost evaluate 1.069 de documentare penale de către comisiile de evaluare constituite în acest sens la nivelul unităţii. Ca urmare a acestei analize, s-a constatat că trebuie sesizată instanţa de judecată, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra eventualei încetări sau modificări a executării pedepsei privative de libertate, pentru 344 de cazuri. Până la această dată, au fost puşi în libertate cinci condamnaţi, dintre care doi condamnaţi pentru înşelăciune, o persoană condamnată pentru tâlhărie şi două persoane condamnate pentru viol. Instanţa de judecată a dispus pentru alte şase persoane înlocuirea pedepsei cu închisoarea cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
- Ce planuri aveţi pentru 2014?
- În primul rând, şi anul acesta se află sub auspiciile crizei economice cu care ne confruntăm încă din 2010. La nivelul unităţii noastre, am luat anumite măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în primul rând. În al doilea rând, ne axăm, ca şi anul trecut, pe creşterea veniturilor prin munca prestată de deţinuţi şi apoi prin atragerea de fonduri nerambursabile, donaţii şi sponsorizări. Am început din 2012 să înlocuim conductele de termoficare, apă caldă şi apă rece. Datorită acestei măsuri, anul trecut am redus consumul de apă cu 43 la sută. Anul acesta, vrem să înlocuim conductele magistrale. De asemenea, anul trecut am reuşit să facem o reducere la consumul de carburant, cu 13 la sută. Suntem o instituţie care gestionează bani publici şi trebuie să avem mare grijă. Banii care ne rămân în urma reducerilor cheltuielilor vrem să îi folosim pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale cadrelor, cel puţin eu asta îmi doresc, şi pentru respectarea pe cât posibil a drepturilor deţinuţilor.
- Cum intenţionaţi să creşteţi veniturile?
- În primul rând prin conştientizarea tuturor factorilor locali de importanţa folosirii deţinuţilor la munci diverse în comunitate, ştiind faptul că este cea mai ieftină forţă de muncă de pe piaţă, la ora aceasta. Anul trecut, am promovat foarte mult voluntariatul. În perioada inundaţiilor, 100 de deţinuţi au participat la activităţile de decolmatare şi de curăţenie în comunele afectate. Atât anul trecut, cât şi anul acesta am participat la acţiunile de deszăpezire, tot pe bază de voluntariat. Acum s-a semnat un contract de prestări servicii cu Primăria Galaţi, pentru a îndepărta zăpada de pe trotuare şi străzi. Un deţinut trebuie să primească un salariu minim pe economie, adică 850 de lei pe lună, 21 de zile pe lună, timp de opt ore pe zi. Din aceşti bani deţinutul primeşte 40 la sută, restul ajungând la bugetul penitenciarului pentru îmbunătăţirea regimului de detenţie. Eu sunt convins că toată lumea a înţeles necesitatea folosirii forţei de muncă ieftină. Avem un contract în derulare cu stadioanele Oţelul, Ancora şi Siderurgistul, aproximativ 35 de deţinuţi lucrând acum la deszăpezire. Societatea care lucrează cu deţinuţi nu mai plăteşte nimic către stat, cei 850 de lei fiind singura cheltuială. Pe lângă bani, deţinuţii mai au şi alte avantaje dacă ies la muncă. Printre acestea avantaje amintesc zilele câştig, o dată la o lună, două deţinutul beneficiază de o vizită fără dispozitiv, adică îşi poate lua familia în braţe şi poate socializa altfel, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un lucru foarte bun. Pot să vă spun că avem peste 30 de deţinuţi care s-au angajat după ce şi-au ispăşit pedeapsa, aceştia fiind dintre cei care au lucrat în perioada de detenţie.
- G.A.Z.-ul de la Şendreni vă ajută financiar?
- Depinde cum privim problema. Avem acolo 40 de hectare de teren, dar nu avem utilajele necesare pentru a le lucra eficient. Acesta este motivul pentru care am arendat terenul către o societate comercială şi obţinem astfel bani. Ne-am păstrat pentru penitenciar două hectare, pe care cultivăm legume pentru deţinuţi. Legumele respective sunt destinate doar consumului propriu. Ca să facem schimb de produse cu alte penitenciare din ţară ar fi costuri foarte mari pe transport.
- Cât costă, lunar, întreţinerea unui deţinut?
- Depinde de mai mulţi factori şi variază. Pentru a stabili costul unui deţinut trebuie să ţinem cont de mai multe elemente. În mare, costul lunar este undeva între 2.300 şi 2.500 de lei. Trebuie ţinut cont de numărul de deţinuţi, consum, numărul prezentărilor în instanţă etc.
- Se tot vorbeşte de un sistem de bruiaj pentru penitenciare, astfel încât deţinuţii să nu mai poată folosi telefoane mobile.
- Anul trecut s-a aprobat, prin lege, montarea de sisteme de bruiaj. Urmează ca autorităţile abilitate să demareze tot ce ţine de achiziţiile publice. Noi suntem doar beneficiari, nu putem să le gestionăm singuri. Vor exista firme declarate câştigătoare, care vor veni cu echipamente, şi asta pentru că noi nu avem logistică şi oameni specializaţi, mai ales că tehnica IT se modifică de la zi la zi. Pentru a stopa fenomenul telefoanelor, noi am reuşit să montăm anul trecut 24 de camere performante de supraveghere, în 2012 am mai montat 16 camere, iar anul acesta vrem să ridicăm numărul de camere cu încă 15, cel puţin. Sunt camere cu fibră optică şi sunt destul de costisitoare, ele fiind montate din fonduri proprii.
- Câte persoane private de libertate se află în penitenciarul gălăţean?
- La data la care vorbim (n.r. 14 februarie) avem 949 de deţinuţi. În medie, pe lună, sunt 1.000 de deţinuţi, în funcţie de numărul încarcerărilor, eliberărilor şi transferurilor între unităţile penitenciare din ţară.
Carte de vizită
Cristian Alexandru a fost numit în funcţia de director al Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi pe 1 mai 2012. Cristian Alexandru este născut în Galaţi, în 1968. În anul 2000 a absolvit Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti, după care a fost consilier juridic la mai multe instituţii. În 2006 s-a angajat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, pe postul de consilier juridic, funcţie ocupată până la promovarea concursului pentru funcţia de director.
