Continuând subiectul abordat săptămâna trecută, şi anume acela al instruirii animalului de companie şi al evitării obiceiurilor proaste la o vârstă fragedă, care mai greu pot fi corectate ulterior, trebuie să ştiţi că este foarte important ca atât stăpânul animalului, cât şi celelalte persoane cu care el intră în contact trebuie să ţină cont de anumite reguli.
Animalul nu doar înţelege comenzile stăpânului, el şi simte stările de spirit ale omului, reacţionând în consecinţă. Cu cât stăpânul este mai iritat sau mai nervos anticipând o eventuală purtare rea a animalului, este vorba aici mai ales de câini, cu atât animalul va reacţiona mai puternic, va lătra, va fi agitat, va sări să muşte, pentru că, în mintea lui, stăpânul este în pericol la apariţia unei persoane străine sau unui alt câine. Mai ales în cazul nostru, Galaţiul fiind plin de câini vagabonzi, atitudinea stăpânului sau a persoanei care scoate câinele la plimbare este foarte importantă. Practic, cu cât câinele simte că omul de lângă el este mai agitat, cu atât îi va fi şi lui mai frică, va deveni mai nervos şi mai violent vizavi de ceilalţi câini, iar asta poate da naştere la situaţii periculoase pentru toţi cei implicaţi. Fiţi calmi, aşadar, dar fermi în adresare, atât către câinele intrus, cât şi către al dvs. În interiorul casei, insistaţi ca toţi membrii familiei să înveţe şi să respecte comenzile cu care este obişnuit animalul de companie şi să le folosească pe un ton ferm, egal. Nu ajută cu nimic să ţipaţi la un animal, el nu va înţelege ce se întâmplă, va deveni timorat, dar mesajul nu va ajunge la el. Repetarea comenzilor şi recompensarea animalului când le execută reprezintă soluţia optimă.
