Drumul recipientelor
Mult timp ne-am ignorat reciproc. Relaţia noastră se baza, ca să zic aşa, pe transport. Se lua oala, de obicei umplută cu mâncare, şi se ducea acasă. Oala aştepta un timp nedefinit în frigider, vreme în care mă umpleam de ciocolate, alune şi diverse alte alimente hrănitoare, care nu necesitau nici temperaturi de încălzire, nici de-alea de răcire. În plus, alimentele mele erau economice, că nu aveam de spălat după ele.
Dar să revin. După ce oala şi întreg frigiderul începeau să nu mai fie de acord nici cu temperatura, nici cu mediul ambiant, se arunca conţinutul, se spăla recipientul şi, după transportarea lui înapoi pe tărâmurile părinteşti, circuitul se relua. Părinţi, oală, acasă, and so on…
Cu jurământ
Viaţa, ca să fiu profundă, te învaţă însă că lucrurile – abstract vorbind! -, ca şi oalele transportate cu maşina, au tendinţa să se rostogolească. Să îşi schimbe aspectul. În cazul oalelor, de obicei nu este un lucru bun. În cazul „lucrurilor” acelea abstracte, este excelent, ai prilejul să te lauzi că ai aflat că pământul este rotund şi se învârte.
După ce mi-a trecut viaţa de primată care nici să-şi încălzească hrana nu era în stare, am sărit direct în barca mamiferelor bine şcolite în ale bucătăriei. Şi să mă facă pe mine o supă de vacă? Am zis că o fac, o voi face, m-am jurat precum Scarlett, după ce dăduse pântecăria peste ea, pe dealurile Tarei.
Provocarea
Nu este niciun secret – vaca nu se poate găti. Vaca este un aliment oribil, menit să scadă respectul de sine al oricărei femei care credea că merită să fie privită ca un om.
Pont: este bine să ştii lucrurile astea înainte de a te apuca să cumperi o bucată de vacă decedată, pentru a o transforma – hihi – în ceva digerabil. În urmă cu ani, am vărsat lacrimi amare (nu a folosit la nimic, puteam la fel de bine să plâng cu sodă caustică) – vaca-pietroi din oală a rămas la stadiul de rocă.
Premeditarea
Acum însă vaca urma să aibă o surpriză! În urmă cu… un an?, da, probabil un an, am ajutat la cumpărarea unei oale sub presiune. „Fierbe ciorba imediat în ea”, încerca mama să mă lămurească. Da, zic eu încercând să fiu haioasă, cred că fierbe şi vaca în oala asta, d’oh.
Am fost privită cu multă compasiune (da, de către propria mamă, ce?, voi nu aţi mai văzut părinţi resemnaţi, nu?). „Vita se fierbe cel mai uşor în oala sub presiune”, mi s-a explicat rar, ca la tâmpiţi. …da? Da!
Acţiunea
Am fost la un pas de moarte datorită acestei informaţii. Am răpit acum vreo săptămână oala de la mama, am băgat vaca moartă în ea, şi am aşteptat să fiarbă dracului. La vreo 15 minute de la montarea capacului, recipientul a început să urle a ţeavă de gaze sub presiune.
Am privit-o superior – vei urla şi vei fierbe, i-am spus. În cinci minute eram stropită cu sălbăticie, eu-peretele-aragazul, eu-peretele-aragazul, după cum se învârtea isteric ţâful plin de substanţă fiartă. Încordată ca un arc, dar mimând detaşarea, mi-am informat telefonic mama că oala vorbeşte cam tare pentru gustul meu.
Cică, „ridică supapa”! Singurul lucru care putea fi ridicat, după ştiinţa mea, era capacul, dar supapa?! Cică „e mică, neagră şi stă într-o parte”.
M-am apropiat de monstrul opăritor şi am tras de plasticul negru. În secunda doi, urlam mai tare ca oala, iar împreună făceam ca sunetele de împerechere ale cerbilor, în sălbăticie, să aducă a cor de castraţi.
Mai presus de oală & vacă
„Apoi”, povesteam colegilor, la un ceai, pe hol, „mama m-a învăţat să bag oala sub jet de apă rece, să scadă presiunea”. „Auzi, Elena, da’ mama ta ţine la tine?”, m-a întrebat ezitând Neacşu. Nu am murit decapitată, deşi am fost la un pas.
După ce capacul a fâsâit ca un anaconda tras de coadă, stropi fierţi de apă amestecată cu grăsime de vacă încercau să mă găsească, ca într-un horror, prin pereţii băii, încăperea în care oala se odihnea sub jetul de apă. Mă ascundeam ca luptătorii de gherilă, mă feream cu îndemânarea unui legionar francez.
Turbate, oala şi vaca au fost la un pas de victorie. Ca în „Survivor” însă, am revenit spectaculos şi odată înarmată cu duşul nu au mai avut nimic de comentat, mama lor de proaste.
O posibilă explicaţie foto: Arată bine, sunt frumoase, dar ce ciorbă bună ar ieşi din ele…
