* Autorităţile locale din comuna Poiana nu au fost în stare să instaleze nici măcar un panou care să indice existenţa unui monument de importanţă internaţională
Pe teritoriul comunei Poiana din judeţul Galaţi se află situl arheologic Piroboridava, unul dintre cele mai cunoscute şi importante situri din Galaţi, pe lângă cel de la Barboşi. Situată la aproape 300 de metri deasupra nivelului mării, cetatea era considerată un punct strategic de către locuitorii antici.
Ani întregi de săpături arheologice
În anul 1913, Vasile Pârvan consemnează în lucrarea sa „Getica” realizarea primelor sondaje arheologice la antica Piroboridava. În document regăsim multe informaţii referitoare la sit şi la materialele descoperite acolo. Studierea sitului este continuată de mai multe grupuri de arheologi, în perioadele 1927-1931, 1939-1940 şi 1949-1950. Ultimele cercetări au fost realizate între anii 1985 şi 1990, prin colaborarea Institutului de Arheologie din Iaşi şi a Muzeului Mixt Tecuci.
Ca urmare a acestor cercetări, situl de la Poiana a fost încadrat cronologic începând cu Epoca Bronzului şi până la începutul secolului al III-lea după Hristos. Specialiştii au constatat existenţa a cinci niveluri de locuire, din care cel mai reprezentativ este cel din perioada geto-dacică. Astfel, situl cuprindea: aşezarea de pe "cetăţuie", două necropole tumulare, una din Epoca Bronzului şi cealaltă din perioada dacică, situate în partea de est a promontoriului, dar şi elemente de fortificaţie (şanţ şi val), existente încă din antichitate.
Primarul comunei, micul arheolog
Stând de vorbă cu primarul actual al comunei, am aflat că el însuşi a participat la săpăturile arheologice efectuate în vechiul sit Piroboridava, prin anii ’50. „Atunci eram elev, aveam vreo 12 ani. Îmi amintesc că am lucrat cot la cot cu profesorul Radu Vulpe, el era arheologul coordonator. Vreo doi ani s-au făcut săpături. Chiar dacă poate atunci nu conştientizam pe deplin importanţa muncii mele şi a colegilor mei, m-am simţit mândru”, spune zâmbind edilul comunei.
Descoperiri impresionante
„Au fost găsite resturi preromane, obiecte ceramice lucrate cu mâna şi la roată, ceramică de import grecească şi romană, instrumente de piatră, arme de bronz, tumuli funerari, unelte de fier care ilustrează diferite meşteşuguri şi ocupaţii, obiecte de podoabă, monede callatiene şi romane, mărturii arheologice, care, spun specialiştii, arată că aşezământul a fost locuit chiar de romani. Piroboridava nu era o cetate propriu-zisă, ci o aşezare civilă, întăriturile naturale uşurând foarte mult condiţiile de convieţuire”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Galaţi.
Bogăţia materialului recoltat de pe dealul comunei Poiana a făcut posibilă constituirea unei colecţii valoroase la Muzeul Mixt din Tecuci, care oferă publicului ocazia să ia contact cu peste o mie de ani de istorie prin intermediul materialului arheologic, ce ilustrează etapele de evoluţie a populaţiei autohtone şi relaţiile intense cu civilizaţiile vecine.
„Patrimoniul Muzeului Mixt Tecuci "gravitează" în jurul colecţiei Poiana. Practic, piesele descoperite acolo, subiectul a zeci de studii de specialitate, au făcut ca numele instituţiei noastre să fie cunoscut în toată ţară. De asemenea, nu greşim dacă afirmăm că vestigiile descoperite aici au determinat într-o oarecare măsură şi înfiinţarea muzeului. Săpăturile efectuate de specialişti au scos la lumină sute de piese importante, în prezent păstrate în depozitele instituţiei“, ne-a declarat Doru Parascan, directorul Muzeului Mixt „Teodor Cincu” din Tecuci. Deocamdată, acestea nu pot fi admirate, pentru că muzeul a trecut printr-o perioadă lungă de modernizare, iar inaugurarea clădirii reabilitate va avea loc peste aproximativ o lună, conform surselor noastre.
Istoria, lăsată de izbelişte
Aflând povestea anticei Piroboridava, am fost curioşi să vedem cum arată locul unde au locuit strămoşii noştri, aşa că am mers acolo însoţiţi de primarul comunei Poiana. La capăt de uliţă asfaltată, am coborât din maşină şi am urcat uşor pe un deal. Nu mare ne-a fost mirarea să vedem că Piroboridava este acum un loc pustiu, uitat de autorităţi. În jurul nostru am găsit doar mult noroi, pe un câmp întins. Urmele săpăturilor făcute de arheologi au dispărut odată cu trecerea timpului. Niciun panou care să indice că păşim pe un pământ istoric, asta ca să nu mai vorbim de vreun indicator care ar fi trebuit să ne ghideze încă de la intrarea în comună.
Măcar primul pas către „normalitate", respectiv asfaltarea uliţei care duce până la cetate, a fost făcut. Cu greu, ce-i drept. De-abia anul trecut. "Până acum, nu am avut bani să mă ocup cum trebuie de fosta cetate. După ce am modernizat drumul până aici, în 2015 vreau să pun mai multe plăcuţe de informare, dar şi o cruce", se apără primarul, arătându-ne, în acelaşi timp, cum vrea să împrejmuiască locul unde s-au făcut săpăturile arheologice.
Situl arheologic de la Poiana a fost înscris în Lista Monumentelor Istorice de importanţă naţională şi internaţională încă înainte de anii '90. Starea avansată de degradare a fost constatată şi de reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Galaţi, care, de mai multe ori, au „tras de urechi” autorităţile locale.
„Ultima oară, în decembrie 2014, am solicitat primarului localităţii Poiana să semnalizeze acest monument istoric. I-am dat termen până la sfârşitul acestui an să amplaseze acolo un marcaj specific monumentelor istorice, aşa cum prevedere legea. Cei de la Primărie ne-au contactat şi ne-au cerut amănunte despre acest panou, semn că vor să treacă la treabă. Ne-am bucura foarte mult dacă situl Piroboridava ar fi introdus într-un circuit turistic, fiind astfel apreciat la adevărata sa valoare”, spune Marius Mitrof.
Din păcate, veştile triste nu se opresc aici. Tot primarul ne-a spus că au rămas în comună câteva obiecte din ceramică descoperite la situl Piroboridava. Însă acestea zac închise în saci, într-o sală a şcolii din Poiana. Nimeni nu se mai interesează de ele, nimănui nu-i pasă de aceste moşteniri de la strămoşi. Cum autorităţile locale sunt obligate să găsească un loc în care să expună piesele ce se află în patrimoniul comunei, edilul spune că intenţionează să amenajeze o sală şi speră să primească o vitrină de la Muzeul din Tecuci.
CITEŞTE ŞI: "Comori de patrimoniu"/ Statuia ascunsă de COMUNIŞTI în grajdul Primăriei
