* Apa pluvială, vechimea reţelelor, dar şi lipsa unei hărţi a reţelelor îngropate duc la surpări pe bandă rulantă * Societatea Apă Canal ar asigura dirijarea apelor meteorice, dar nu poate da soluţii tehnice pentru evitarea acumulării acestora în sol * Primăriei Galaţi consideră că expertiza efectuată pentru Faleză anul trecut trebuie extinsă şi pentru alte zone din oraş
Galaţiul a ieşit din iarnă cu găuri, la propriu. De la începutul anului curent au fost nu mai puţin de şase tasări şi surpări semnalate de "Viaţa liberă". Toate s-au produs unele după altele sau chiar în acelaşi timp. Unele au revenit, la câteva săptămâni după ce solul a fost readus la nivel. Atât societatea Apă Canal, cât şi Primăria municipiului Galaţi au dat vina pentru aceste surpări pe infiltraţiile de apă pluvială. Chiar dacă Apă Canal a intervenit pentru mai multe avarii la reţelele de distribuţie apă şi canalizare, potrivit societăţii niciuna nu a fost de aşa natură încât să pună în pericol stabilitatea solului. Numai că, aceste căderi abundente de zăpadă şi ploile au creat o sumedenie de probleme la nivelul stabilităţii solului. Astfel încât, la Galaţi, valurile Dunării nu se simt numai pe apă, ci şi pe... sol.
Fie că e vorba infiltraţiile de apă pluvială sau nu, fie că este vorba de vechimea instalaţiilor de apă sau nu, fie că este vorba de natura pământului pe care este aşezat oraşul sau de compactarea necorespunzătoare a solului după o intervenţie, ideea e că municipalitatea ar trebui să găsească o soluţie integrată pentru ca Galaţiul să nu îşi sape singur groapa. În toate cazurile menţionate, terenurile au fost readuse la nivel, dar, cel puţin în zona Brăilei, gropile sunt doar astupate şi pământul compactat, nu este turnat încă asfalt, pentru că Primăria încă monitorizează evoluţia solului.
Ne înghite pământul
Lăsând la o parte celebrele gropi de pe Faleză şi de pe Stadionului şi cu încă două în curs de formare în zona parcului de lângă Selgros, din ianuarie până în martie, infiltraţiile de apă au produs denivelări vizibile ale solului în mai multe zone din oraş. Galaţiul a fost scobit şi astupat pe trotuarul străzii Brăilei de cinci ori: o dată în Ţiglina, în zona Vodafone, pe spaţiul verde, de două ori aproape de Ceasul de la "Trei Star", o dată în zona fostei staţii de autobuz din centru, în faţă la RDS, şi încă o dată la începutul lunii martie în zona parcului de la Potcoava de Aur. În aceeaşi perioadă, apa pluvială a dat de furcă şi în parcarea Prefecturii, în Micro 19, pe strada Textiliştilor, dar şi pe strada Gării. Totodată, fostul Complex Francezi se scufundă pe zi ce trece. În toate cazurile amintite mai sus, societatea Apă Canal a spus că tasările nu au fost produse de avarii sau infiltraţii de la căminele de canalizare sau de la conductele aflate în administrarea acesteia. Declaraţia din partea Apă Canal a fost susţinută şi de purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.
Studiul de pe Faleză ar trebui extins
Potrivit unuia dintre specialiştii din domeniul construcţiilor contactaţi de noi, explicaţiile pentru ritmicitatea cu care se produc astfel de fenomene sunt diverse. De la faptul că Apă Canal nu deţine harta tuturor reţelelor de apă şi astfel, neavând perspectivă asupra întregii reţele, nu o poate întreţine, vechimea căminelor şi a racordurilor până la faptul că Galaţiul nu are un sistem subteran de drenare a apei meteorice, iar lucrările efectuate la căminele de apă sunt efectuate defectuos. Evident, nu ne ajută nici solul moale, acel loess.
Faptul că nu există o imagine completă a reţelelor îngropate, iar curgerea apelor subterane nu este controlată este confirmat şi de expertiza hidrogeotehnică cu privire la Faleza Dunării - zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P - realizată de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, anul trecut. Cu toate acestea, Apă Canal ne-a răspuns că există o asemenea hartă. „Societatea Apă Canal SA Galaţi deţine harta întregii reţele publice de distribuţie apă şi canalizare din municipiul Galati, hartă ce este actualizata permanent, funcţie de noile investiţii realizate”, arată răspunsul societăţii. Societatea Apă Canal ne-a mai transmis că soluţiile tehnice pentru evitarea acumulării apei meteorice în sol trebuie realizate şi date de către specialişti-experţi cerute de către Primăria Galaţi. „Obligatia Societăţii Apă Canal SA Galati este de a asigura funcţionarea optimă a reţelei publice de canalizare şi a gurilor de scurgere, pentru dirijarea apelor meteorice către reţeaua de canalizare şi ulterior spre gurile de deversare în emisar, special amenajate. Curăţarea gurilor de scurgere se realizează în baza unui program anual de mentenanţă, bine stabilit, conform unor grafice lunare, aprobat de Primăria municipiului Galaţi”, arată un punct de vedere al societăţii Apă Canal.
Totodată, potrivit lui Silviu Bacalum, cel care a preluat temporar funcţia de purtător de cuvânt al Primăriei, studiul efectuat în 2014 privind stabilitatea Falezei ar trebui extins şi asupra altor zone cu probleme din oraş. În ceea ce priveşte investiţiile la nivelul reţelelor de apă şi canalizare, acesta a mai spus că Primăria continuă să le schimbe şi să le îmbunătăţească odată cu reabilitarea străzilor, dar că Apă Canal ar trebui să ştie care sunt priorităţile şi să facă un plan de acţiune.
