„Nu contestă nimeni faptul că nivelul pensiilor este unul redus, că rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor în vârstă a crescut în ultimii șapte ani, că pensionarilor li s-a promis tot timpul foarte mult și de fiecare dată li s-a dat foarte puțin. Doar că promisiunile trebuie să fie acoperite de echilibru și responsabilitate”, se arată într-o analiză realizată de Blocul Național Sindical (BNS) a proiectului noii legi a pensiilor, care va intra luni în dezbaterea Camerei Deputaților.
Din cauza slabei colectări a veniturilor la bugetul consolidat, România nu are în acest moment suficient spațiu fiscal pentru o reformă majoră a sistemului public de pensii sau, mai corect spus, nu-și permite o dublare a pensiilor fără decizii care să însemne: 1. Creșteri ale vârstelor de pensionare pentru perioada următoare, 2. Creșteri ale nivelului contribuțiilor sociale pentru a susține financiar sistemul, 3. Înăsprirea condițiilor de pensionare (altele decât vârsta de pensionare) pentru generațiile următoare, se arată în documentul BNS.
„O piesă de teatru bine jucată”
BNS reamintește că Legea 127/2019, care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, prevedea deja mecanismul actual de calcul al pensiilor. Trebuia doar aplicat, dar Guvernul îl amână cu încă 9 luni, până în septembrie 2024.
„Asistăm la o piesă de teatru bine jucată de cele două partide aflate la guvernare ce se termină frumos cu anunțul public că ambele partide susțin creșterea pensiilor, vorbim desigur de pensiile aflate în plată, pentru că despre viitorii pensionari nu vorbește nimeni.
Ce li se întâmplă lor și nimeni nu dezbate despre asta: pentru femei, vârsta de pensionare va crește eșalonat la 65 de ani până în 2035; în noua lege se introduce noțiunea de stagiu de cotizare contributiv, adică pentru stagiul minim și stagiul complet sunt luate în calcul doar perioadele efectiv contributive”.
Stagii de cotizare care nu vor mai conta ca vechime în noua lege
Conform BNS, în (încă) actuala lege a pensiilor (Legea 263/2010), stagiul de cotizare minim pentru a putea ieși la pensie, respectiv 15 ani, este format atât din perioadele în care s-au plătit contribuții, cât și din perioade necontributive sau asimilate, așa cum sunt numite de lege. Acestea sunt perioadele în care persoana respectivă a beneficiat de pensie de invaliditate; a absolvit cu diplomă cursurile de zi ale învățământului universitar cu durată normală; a satisfăcut serviciul militar, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006, de indemnizații de asigurări sociale; a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale; a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului.
Deși recunoaște perioadele de mai sus, proiectul noii legi prevede luarea lor în calcul exclusiv la stabilirea valorii pensiei, fără să mai fie cuantificate în stagiul minim de cotizare. Excepție face concediul pentru creșterea copilului, care este asimilat de lege stagiului contributiv.
„Acest lucru înseamnă că cei care sunt la vârsta de pensionare și au stagiu minim format din perioade de contribuții și perioade asimilate cum sunt cele de mai sus nu se vor mai putea pensiona până nu vor atinge cei 15 ani de stagiu formați din perioade în care s-au plătit efectiv contribuții. Situația este similară în cazul stagiului complet de cotizare. Anumite reduceri de vârstă acordate, de exemplu, pentru condiții de muncă deosebite sau speciale sunt condiționate de existența stagiului complet de cotizare. Numai că legea nouă spune că acesta trebuie să fie contributiv, în ciuda faptului că angajatorii plătesc suplimentar astfel încât valoarea pensiei să nu fie afectată. De asemenea, accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru femeile ce au născut și crescut mai mulți copii este condiționat de existența stagiului complet contributiv. Prin această prevedere, în fapt, Guvernul operează deja o creștere a stagiului de cotizare minim și a celui complet”, se arată în analiza BNS.
Prevederi ciudate vizând pensionarea anticipată și accidentele de muncă
„În mod absolut bizar, legea nouă pare să stimuleze pensionarea anticipată. Pensia anticipată din legea actuală se acordă cu maximum cinci ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru cei ce aveau peste opt ani de stagiu peste stagiul complet de cotizare. În acest caz, pensia nu era diminuată, iar cei pensionați astfel nu aveau dreptul să cumuleze pensia cu salariul. Legea nouă consideră că te poți pensiona cu cinci ani înainte de vârstă dacă ai stagiu de cotizare de cel puțin cinci ani peste stagiul complet de cotizare, caz în care pensia este considerată pensie pentru limita de vârstă și se poate cumula pensia cu salariul. Chiar și pentru pensionarea anticipată parțială, penalizările sunt mai mici în noua lege. Cea actuală prevede o reducere de 0,5% pentru fiecare lună până la un an, până la 0,25% până la cinci ani, iar în legea nouă penalizările sunt între 0,4 și 0,2%”, conform documentului.
BNS remarcă și faptul că, în noua lege, accidentele de muncă au același tratament ca accidentele obișnuite, nu se precizează care este stagiul necesar pentru a beneficia de pensie de invaliditate. Punctajele acordate pentru stagiul potențial pentru persoanele pensionate pe caz de invaliditate se reduc semnificativ – pentru grupa 1 de la 0,7 la 0,25, pentru grupa 2 de la 0,55 la 0,2 și la grupa 3 de la 0.35 la 0.1.
Viitoarele majorări, condiționate de avizul Consiliului Fiscal
În cifre, noua lege înseamnă o creștere a pensiilor în plată cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 și o creștere între 40 și 89% de la 1 septembrie 2024, DACĂ ea va fi aplicată. Pentru viitor însă, majorările de pensii sunt condiționate de procentul de creștere a veniturilor din contribuții. „Formularea este una ambiguă, nu se precizează dacă vorbim de creștere nominală, de creștere reală sau ca procent din PIB. Practic, se instituie un mecanism de creștere a pensiilor ce ar trebui să fie avizat de Consiliul Fiscal. Se precizează că, dacă raportul Consiliului Fiscal va indica abateri de la impactul financiar sau de la mecanismul de calcul din lege, Guvernul se obligă să ia măsuri de corecție (creșteri de vârstă de pensionare, creșteri de stagiu de cotizare, creșteri de contribuții sociale etc.)”.
Nu în ultimul rând, conform analizei BNS, mecanismul de stabilitate, așa cum este numit în proiectul de lege, creează la rândul lui inechitate raportat la contributivitate. Astfel, o persoană care a contribuit un număr mai mic de ani, dar cu baza de calcul formată din salarii mai mari obține o pensie mai mică decât o persoană care a contribuit 35 de ani cu baza de calcul formată din salarii mici, deși valoarea cumulată a contribuțiilor plătite în primul caz este mai mare decât cea din al doilea caz.
