Vadu' Ungurului sau cartierul Peru Rareş, cum a fost botezat recent, pare o zonă liniştită, departe de lumea dezlănţuită a aglomeraţiei citadine. Cum în ultimii ani zona a fost supusă transformărilor, pentru că mai mulţi gălăţeni au ales să se stabilească aici, Vadu' Ungurului e un loc al contradicţiilor.
Alături de casele vechi sau dărăpănate, cu garduri improvizate, prin care rânjeşte sărăcia, s-au înălţat câteva case mari, ale unor oameni cu stare. Străzile principale plâng după o mână de asfalt, măcar pe ici, pe colo, unde se cască gropi destul de adânci. Însă prin unele locuri, nici nu s-a pus o lingură de asfalt, oamenii având încă uliţe pietruite ca la ţară. Cartierul are un aspect de labirint, cu străzi înguste pe care abia poate trece o maşină. Oamenii ne spun că sunt nemulţumiţi, pentru că Poliţia Locală i-a amendat cu 700 de lei pe cei care şi-au parcat pe jumătate maşinile pe trotuar: "Acum se circulă şi mai greu pe aici, de când ne-a pus să stăm cu maşinile pe lângă bordură", spun locuitorii din Vad.
Locuitorii susţin că cei de la Ecosal îşi fac în ultima vreme treaba destul de sârguincios, dar au rămas încă unele zone unde gunoiul stă în maldăre. La marginea cartierului, la linia ferată, resturile menajere zac în grămezi, o imagine urâtă pentru cei care intră cu trenul în oraş. Petrică Marin ne arată şi un maidan mai mare, plin de gunoi: "Aici nu vin ce de la Ecosal. Nu ştiu de ce nu închid zona, ca să nu mai arunce oamenii gunoiul aici sau de ce nu fac ceva pe locul acesta, de exemplu o piaţă de fructe şi legume.
Oamenii mai spun că sunt mulţumiţi de faptul că la ei în cartier nu mai sunt probleme legate de reţeaua electrică. Având pe vremuri o faimă de cartier de cuţitari, zona pare să se fi liniştit. Chiar dacă nu mai sunt incidente soldate cu violenţă, hoţii încă "lucrează" prin curţile pe unde găsesc ceva de "meşterit". "Se fură. Ginerelui meu i-a spart maşina de la serviciu şi i-a furat marfa de 145 de milioane de lei vechi. Cum de trei ani nu s-au găsit făptaşii, a trebuit să-i plătească din buzunarul lui. Se fură din curţi, dacă laşi lucrurile neîncuiate. Unei vecine i-a dispărut bicicleta, alteia tomberonul. Iar maşinile se sparg într-o veselie", ne spune femeia.
Petrică Marin ne asigură însă că oamenii din Vadu' Ungurului s-au potolit: "Vedeţi sticla asta de bere? O las în curte, cu poarta descuiată şi n-o s-o fure nimeni. Nu se mai fură acum. Poate în urmă cu ceva ani", ne asigură el, susţinut de alţi doi vecini.
Locuitorii cer înfiinţarea unei pieţe de ani buni
Ajunşi la vârsta la care plimbările până în Piaţa Centrală nu mai sunt atât de simple ca pe vremuri, o parte dintre locuitorii din cartierul Petru Rareş cer de ani buni administraţiilor locale construirea unei pieţe în zona lor. "Terenuri virane sunt, clădiri care se dărâmă la fel. O piaţă ar fi mană cerească pentru noi. Să fie şi cu legume, şi cu mezeluri, şi cu brânzeturi, cu de toate. S-ar crea şi locuri de muncă, s-ar face şi bani la bugetul local, prin plata de chirii, şi ne-ar scuti şi pe noi de un drum lung şi istovitor", ne spune un bărbat.
Şi alţi cetăţeni din zonă sunt de acord cu faptul că o piaţă ar fi absolut necesară. "Degeaba avem aici câteva magazine de cartier, pentru că altfel faci cumpărături la piaţă. Totul e proaspăt, legume, fructe. La magazin, unele stau pe rafturi zile bune şi nu le ia nimeni", ne-a explicat o doamnă. Nici la magazine, zona nu stă foarte bine. Sunt câteva pe strada Domnească, dar pe străduţele întortocheate nu găseşti nici măcar o consignaţie. Un singur chioşc, cu pâine, ţigări şi dulciuri ne-a atras undeva atenţia, dar şi acela era închis, deşi trecuse de ora 10,00.
Cine repară acoperişul?
Gheorghe Ursu vine să se plângă de faptul că a depus teancuri de solicitări la Primărie ca să primească ajutor să-şi repare acoperişul în casa în care este chiriaş, însă de fiecare dată este refuzat: "Sunt chiriaşul Primăriei. Dar nu vor să mă ajute să-mi repar acoperişul.Stă să cadă pe mine şi plouă înăuntru groaznic, dar mi-au spus că nu-mi dau niciun ban, până când nu dă şi vecinul de dedesubt ceva. El e proprietar. Dar pe el nu-l plouă şi nici nu vrea să înţeleagă că, dacă se va dărâma la mine, se va dărâma şi la el casa. Pus şi simplu nu vrea să plătească. Iar eu n-am bani să mă duc să mă judec cu el".
Patru luni fără refugiu în stație
Oamenii care au venit să vorbească cu noi la întâlnirea din cartier ne-au mai spus că și-ar dori că primarul și alți reprezentanți ai autorităților locale ar trebui să treacă măcar din când în când. "Suntem lăsați mereu la urmă. Deși plătim impozit la fel că toți gălățenii. Chiar și refugiile din stații s-au montat aici ultimele. L-au luat pe cel vechi din noiembrie anul trecut și abia acum, in martie, l-au pus pe cel nou. Am stat patru luni de iarnă de ne-au bătut vântul și ploile", spune Relu Diaconu.
"Avem maşini-capcană pe străzi"
Una dintre nemulţumirile oamenilor cu care am stat de vorbă în Vadu Ungurilor este faptul că, pe străzile şi aşa înguste, de-abia de poate trece o maşină, s-au parcat autoturisme avariate: "Avem maşini-capcană. Într-o seară fumega una. Luase foc. Mergeţi să vedeţi", ne spune o doamnă, grăbită să ajungă la o vecină, la cafea. Pe strada cu pricina am găsit un taxi abandonat, dar şi un locatar care ne-a spus că, de regulă, un vecin îi sufocă cu maşinile de taximetrie parcate acolo.
