Aproape un sfert de veac a trecut de când glasurile grupului „Colindiţa” au răsunat pentru prima oară, în comuna Piscu. De atunci, zeci de membre s-au perindat prin grup, au cântat, au adus acasă premii pentru interpretare şi, mai cu seamă, şi-au redescoperit rădăcinile şi rostul cu care pleacă în viaţă. Chiar dacă, după absolvirea liceului, au venit să trăiască la oraş, Piscu cel profund, autentic românesc, le-a rămas întipărit în suflete pentru totdeauna. Poate că despre locurile prin care haiducit Goga şi despre duhul lor străbun le vor cânta fostele membre ale „Colindiţei” copiilor lor. Şi poate că aşa, prin cântec şi prin perpetuarea ritualurilor de secole ale ţăranului român, tradiţia acestui loc va reuşi să treacă din neam în neam şi nu pieri niciodată.
Părintele a redeschis drumul spre tradiţie
„După 1989, am optat pentru o întoarcere integrală la tradiţia locului. Grupul pe care îl coordonam şi care până la Revoluţie interpretase muzică uşoară, a devenit un grup folcloric. Mi-am promis atunci că le voi întoarce la opincă pe toate interpretele pe care le pregăteam şi aşa am şi făcut. N-au fost ele entuziasmate, la început, dar în timp au înţeles că ceea ce alesesem era cea mai bună cale pentru toată lumea”, spune Bălaşa Frumuşanu.
CITEŞTE ŞI: Campanie VL "Lada de zestre"/ O gălățeancă reînvie meșteșugul țesăturilor țărănești (FOTO)
Primii paşi pe care i-a făcut "Colindiţa" pe drumul folclorului autentic au fost ghidaţi şi de părintele care păstorea comunitatea satului, la începutul anilor 90.
„Tare bun a fost părintele cu noi, atunci. El a fost cel care ne-a invitat să ne întoarcem spre tradiţie şi cel care ne-a pus la dispoziţie casa praznicală pentru repetiţii. Apoi, încetul cu încetul, ne-am cules alte şi alte cântece tradiţionale”, ne spune coordonatoarea grupului.
Repertoriu autentic
„Ce-ai în poală, Mărioară?”, „Foaie verde, Lozioară” sau „Frunzuliţă, foi de Agud” sunt doar câteva dintre cântecele cu care fetele de la „Colindiţa” au devenit ambasadoarele satului gălăţean, în ţară. Au între 8 ani şi 18 ani şi, odată cu lecţiile de la şcoală, învaţă ceva la fel de important: cum să fie românce. „Repertoriul nostru s-a diversificat, în ani. Eu sunt cea care culege acum folclorul autentic, singurul pe care ne-am propus să îl promovăm. „Balada Haiducului Goga”, care este cântec din zona noastră şi din repertoriul nostru, ne-am disputat-o până şi cu cei de la Câmpulung Muscel, care spuneau că, de fapt, un haiduc Goga ar fi trăit în zona lor, aşa că sunt îndreptăţiţi să îşi asume această balada. Or, în realitate, balada aparţine zonei noastre”, spune coordonatoarea grupului folcloric.
Balaşa Frumuşanu spune că un mare sprijin în alcăutirea şi primenirea periodică a repertoriului l-au avut rapsodul Ioniţă Neculai „Mangea”, dar şi rapsodul Anton Coman, zis „Cucoş”.
Premiile au venit de peste tot
Au cântat, au cântat şi iar au cântat fetele din Colindiţa, sub coordonarea profesoarei Balaşa Frumuşanu.
Deja, la un an de la înfiinţare, primele ieşiri pe scenă au fost răsplătite cu premii. Premiilor de la festivalul Tudor Pamfile li s-au adăugat celor de la festivalul „Cântă de răsună lunca” de la Tecuci şi celor obţinute, apoi, în toată ţara. Până şi de la Câmpulung Muscel a venit „Colindiţa” cu premii. Un premiul special au primit interpretele până şi de la un juriu din care făceau parte regretatul interpret Liviu Vasilică, dar şi Sofia Vicoveanca.
Portul să fie pe măsura cântului!
„Cu costumele stăm un pic mai greu, în acest moment. Împrumutăm de la Centrul Cultural ceea ce ne poate oferi şi ne descurcăm, cu restul, aşa cum putem. Deşi noi avem rezultate şi vizibilitate peste tot unde merge, preţurile sunt, încă, prea mari pentru noi. O ie costă 800 sau 900 de lei”, ne-a declarat Bălaşa Frumuşanu. Important, spune coordonatoarea, este ca tinerei generaţii să nu îi dispară curiozitatea de a-şi descoperi tradiţiile şi dragostea faţă de folclor. „Vreau să reuşesc să duc mai departe acest grup şi după o vreme să înceapă să evolueze singur, astfel încât nici tradiţiile, nici munca noastră să nu se piardă”, conchide profesoara fetelor.
