Păsările de curte pe care le creștem sau zburătoarele cu care intrăm, accidental, în contact, ne pot îmbolnăvi grav. Potrivit Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Galați, există posibilitatea ca oricare dintre păsări – de la găină, la vrabie și păun - să fie infectate cu virusul gripei aviare sau cu pseudopesta aviară, numită și boala Newcastle.
Crești păsări? Iată ce trebuie să faci
Toți gospodarii care cresc păsări trebuie să știe că cel mai repede se îmbolnăvesc, dintre orătănii, găinile și curcile. Tocmai de aceea, trebuie să luați legătura cu medicul veterinar concesionar din comună și să vă vaccinați păsările. Tot medicii veterinari vă recomandă și să nu vă lăsați rațele și gâștele să iasă pe baltă, în această perioadă, din cauză că s-ar putea îmbolnăvi. Nu în cele din urmă, trebuie să fiți atenți starea de sănătate a păsărilor din gospodărie. Cele bolnave au respirație suierătoare, nu-și coordonează mișcările în mers, pot prezenta zone de necroză în regiunea bărbiței și a crestei. Aceste regiuni pot, deasemenea, căpăta o culoare albastră nefirească, cianotică. O orătanie bolnavă va bea mai mult decât de obicei, dar va mânca mai puțin. Deasemenea, ouăle pe care le face o pasăre infectată pot avea coaja moale. De regulă, păsările infectate mor în câteva zile de la apariția simptomelor. Cazuri de supraviețuire s-au constat, dar sunt rare.
Nici orășenii nu sunt scutiți de boli
În pericol mai mare de îmbolnăvire sunt vânătorii și pescarii. Primii riscă să ia bolile păsării atunci când ating vânatul infectat sau când intră în contact cu un cuib sau un alt adăpost în care trăiesc păsări bolnave. Pescarii sunt expuși și ei, din cauză că pot intra în contact accidental cu păsări bolnave, vii sau moarte, pe malul apelor, dar și pentru că luciul de apă pe care s-au așezat păsări infectate este un vector de transmitere al bolilor. Orășenii, în genere, ar trebui să știe că inclusv păsări ca vrabia, guguștiucul sau porumbelul pot avea boala și ne-o pot transmite. E indicat să vă supravegheați copiii, la joacă, astfel încât aceștia să nu intre în contact cu leșuri de păsări.
Ce sunt și de unde vin virusurile?
Pseudopesta aviară era o problemă de sănătate publică îndeosebi în țări ca Germania, Olanda și Marea Britanie. Existase și în România, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Primul caz de la noi fusese semnalat în 1942. La mijlocul lunii trecute medici veterinari și polițiști au descoperit că, la Vaslui, 30.000 de păsări purtătoare ale virusului fuseseră sacrficiate ilegal, într-un abator, iar riscul de îmbolnăvire ne paște acum și pe noi. Oricum pseudopesta se transmite la om mai greu decât gripa aviară. Se pare că nu contactul cu pasărea o transmite, ci manipularea carcasei de pasăre sau sacrificarea sa (contactul cu sângele și viscerele păsării). Semnele infectării, la om: conjunctivită, febră, manifestări gripale și pafecătri pulmonare.
Gripa aviară – mai exact tulpina gripală H5N1 – a fost identificată pentru prima oară în Italia, în anii 1900. Nu a fost semnalat niciun caz în țara noastră până în luna octombrie a anului 2005. Prima îmbolnăvire confirmată oficial se semnalase în Tulcea. Simptomele, la om, sunt cele ale oricărei alte gripe, dar rata de mortalitate este mare, ajungând și la 50 la sută.
