Localitatea gălăţeană Cudalbi este, din păcate, una dintre puţinele localităţi mari din judeţ care nu are un sistem de canalizare şi apă potabilă. Şi asta din cauză că localitatea nu a fost prinsă în masterplanul Apă-Canal, făcut înainte de 2012. Autorităţile locale însă fac tot posibilul ca oamenii să aibă parte de condiţii optime de trai.
„Am reuşit să mai forăm un puţ şi să mai cumpărăm un bazin de 300 de metri cubi. Avem acum două bazine, care însumează vreo 700 de metri cubi de apă potabilă. Am mai extins reţeaua cu vreun kilometru şi ceva şi aşa am reuşit să ne legăm de reţeaua făcută de vechiul primar, dar care nu era funcţională pentru că nu era legată la niciun puţ”, ne-a explicat Ştefan Drugan, primarul din Cudalbi.
Chiar dacă primesc apă potabilă, oamenii uită să mai şi plătească pentru acest serviciu. Şi asta este în defavoarea celor care nu beneficiază încă de această utilitate. „Am reuşit să dublăm numărul de abonaţi la reţeaua de apă potabilă, sunt aproximativ 2.000. Dacă am şi încasa bani pe această apă ar fi super bine, dar se fură în continuare apă, îţi trebuie oameni să te duci să verifici. De-a lungul timpului, s-au făcut tot felul de branşamente ilegale”, ne-a spus edilul.
Canalizare cu fosă septică
Primăria din Cudalbi a alocat deja bani pentru forarea unui nou puţ şi pentru extinderea sistemului de apă. „Ne bazăm doar pe bani de la bugetul local pentru că pe proiect european este aproape imposibil să obţinem bani. Din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile abilitate, inclusiv cu cei de la Apă-Canal, am înţeles că în comune la fel ca a noastră a fost nevoie de 10 milioane de euro ca să facă sistem de canalizare şi de apă potabilă în toată localitatea”, a mai adăugat Ştefan Drugan.
Dacă apă potabilă au mai mulţi localnici, de sistemul de canalizare beneficiază doar cei care locuiesc la bloc. „Nu avem sistem de canalizare decât pe vreo 500 de metri. Un consultant de la Bucureşti mi-a spus că cel mai bine ar fi să ne apucăm să facem fose grupate pe străzi, iar directorul de la Apă Canal mi-a confirmat că ideea ar fi mult mai bună decât cea cu canalizare, care presupune şi staţie de epurare”, a conchis primarul.
Ştefan Drugan este însă optimist şi speră că, până în 2018, termen limită pentru toate localităţile să îşi facă sistem de apă şi canalizare, problema să fie rezolvată, chiar dacă nu are şanse mari la fonduri europene.
Şcoli reabilitate şi bani pentru cultură
Autorităţile publice locale au finanţat şi partea de cultură şi învăţământ, nu doar pe cea de infrastructură. La acest capitol, cu ajutorul celor de la Ministerul Educaţiei şi a conducerii Şcolii ”Emil Panaitescu”, s-a reuşit realizarea unui corp nou de clădire pentru elevii din Cudalbi. Astfel, toţii şcolarii au fost transferaţi din corpul vechi de şcoală, afectat de inundaţii, într-unul nou şi dotat cu tot ce trebuie. „Sprijinul financiar din partea primăriei Cudalbi a fost de 3,5 miliarde lei vechi, din fonduri proprii, cu ajutorul cărora s-a achiziţionat centrală termică, s-a construit fosă pentru canalizare, s-au făcut racordările la apă potabilă, la canalizare, la reţeaua de energie electrică. De asemenea, s-au turnat alei şi şanţuri precum şi pistă între localuri”, ne-a explicat primarul Ştefan Drugan.
Şi Grupul Şcolar nr. 2 a avut parte de îmbunătăţiri. „Am reuşit să construim un gard, foarte necesar, între şcoală şi familia care locuieşte în zonă. Am turnat şi aici alei şi şanţuri pentru scurgere a apei. Totodată, am reuşit să achiziţionăm un teren, care se va transforma într-o bază sportivă.
Nici căminul cultural nu a fost dat uitării, iar acum sala de spectacole, refăcută pe fonduri europene, reprezintă unul dintre motivele de laudă al cudălbenilor.
„La căminul cultural am reuşit, în urma unui proiect cu fonduri europene, să modernizăm sala de spectacole, atrăgând 70.000 de euro. Avem o sală de spectacole pentru care suntem invidiaţi şi de cei din marile oraşe”, a conchis primarul.
De la bugetul local, adică din banii cudălbenilor, au primit şi bisericile fonduri în valoare de 360.000 de lei pentru consolidare şi renovare, lăcaşurile de cult fiind şi ele afectate de apele din 2012.
