* Ecosal a angajat oameni care strâng PET-uri din groapa de gunoi, pentru că nu funcţionează colectarea selectivă * Circa 50-60 de tone de PET-uri sunt strânse, lunar, din groapa de gunoi * Pe de altă parte, cetăţenii se plâng că nu au puncte de colectare în zona de rezidenţă * În viitor am putea avea şi o staţie de ambalare a compostului în saci
Din cauză că oamenii încă nu colectează selectiv deşeurile şi nu aruncă materialele reciclabile în pubelele special amenajate, dar şi fiindcă staţia de sortare nu este în incinta depozitului de gunoi, tone de material reciclabil se pierd. Potrivit şefei depozitului de deşeuri de la Tirighina, Mirela Furtună, lunar ajung la groapa de gunoi 6.000 de tone de gunoi menajer. Gunoi menajer care vine amestecat cu tone de hârtie şi carton sau de PET-uri care ar putea fi reciclate şi valorificate. „Întrucât colectarea selectivă pe oraş este foarte redusă, mai facem o colectare la groapa de gunoi. Hârtia nu o mai putem salva, în schimb PET-urile pot fi salvate. Aşa am ajuns să plătim oameni, care să răscolească gunoiul, să adune PET-urile, iar apoi noi le ducem la staţia de sortare, unde sunt balotate. Din exterior nu intră nimeni, este îngrădit. Nu mai vin cu cai aici. Este condică”, ne-a declarat şefa depozitului. Oamenii plătiţi de Serviciul Public Ecosal strâng lunar peste 50 – 60 de tone de PET-uri. Colectarea selectivă deficitară face nu numai ca mult material recilabil să se piardă, dar să scadă şi timpul cât ar putea exploata Galaţiul groapa creată prin ISPA şi care funcţionează deja de trei ani.
Depozitul este aproape la jumătatea capacităţii
Depozitul realizat prin măsura ISPA, folosit de la sfârşitul anului 2011, are o capacitate de 960.000 de metri cubi, şi, la nici trei ani de funcţionare, a ajuns deja la un grad de utilizare de 43 la sută. “El este dimensionat la cinci – şapte ani de funcţionare. Deja are trei ani şi este aproape la jumătate din capacitate. Dar noi sperăm să-l ducem la şapte ani de funcţionare.
CITEŞTE ŞI: GALERIE FOTO / Un milion de euro pentru o tonă de gunoi! Cum se toacă banii pe ISPA - deşeuri
Gunoiul ocupă mult loc pentru că vine amestecat, iar colectarea este deficitară. Soluţia pentru a valorifica mai mult deşeurile ar fi să ne aplecăm mai mult asupra colectării selective, cu o conştientizare cât mai mare a importanţei acesteia la nivelul populaţiei”, ne-a mai spus Mirela Furtună.
Soluţii pentru optimizare
Potrivit şefei din cadrul Ecosal, colectarea este deficitară în toată Europa, dar şi sistemul de colectare realizat prin ISPA are hibe. “Eu aş fi văzut o staţie de sortare în incinta depozitului. Să intre totul prin sortare, cât se poate, şi ceea ce se refuză să intre în depozitare. Aşa am fi recuperat mult mai mult. Cartoanele sunt compromise, pentru că intră în contact cu gunoiul menajer, dar măcar plasticul să îl mai salvăm. Sortarea înainte de depozitare am văzut-o la Constanţa. Un depozit privat. Totul intră în staţia de sortare, ceea ce iese se balotează, au o presă mare, iar baloţii se duc pe depozit. Cam la asta ar trebui să ajungem şi noi”, a explicat şefa depozitului de gunoi. De asemenea, aceasta consideră că o campanie serioasă de conştientizare a populaţiei în privinţa importanţei reciclării, dar şi realizarea unei baze legale pentru a amenda pe cei care sustrag materialele reciclabile de la punctele de gunoi ar ridica nivelul de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile.
Câte puncte de colectare selectivă avem
Potrivit responsabilului de mediu din cadrul Ecosal, Doiniţa Pârvu, în Galaţi există 388 de puncte de colectare selectivă şi neselectivă, din care 16 sunt puncte de colectare selectivă subterană, 26 sunt igloo-uri, iar 198 sunt puncte de colectare selectivă şi neselectivă. Cu toate acestea, nu rare au fost sesizările din partea cetăţenilor cum că punctele de colectare selectivă din cartierele lor au dispărut, iar aceste sesizări sunt aproape continue. De exemplu, avem semnale că au dispărut puncte de colectare selectivă din zona blocului E8, din Regiment 11 Siret, zona BR-urilor, dar şi din zona Bisericii Trei Ierarhi, din Mazepa.
Cine cumpără deşeuri reciclabile de la Ecosal
În acest moment, patru societăţi achiziţionează hârtie, PET-uri, sticlă şi deşeuri electrice de la Serviciul Public Ecosal. Este vorba de SC Vrancart SA, SC Eco Prod Services SRL, Greenglass şi Ecotic. De asemenea, pe lângă aceste materiale, Ecosal are posibilitatea să vândă şi să câştige bani buni pe compostul din deşeurile verzi, dar vinderea acestuia a întârziat din cauză că nu era stabilit un tarif prin Consiliul Local.
CITEŞTE ŞI: Pentru un oraş mai curat: Oamenii Ecosal, la pândă lângă containere
Preţurile deşeurilor reciclabile pe care le plătesc societăţile către Ecosal sunt după cum urmează: carton – 400 de lei/ tonă, hârtie – 320 de lei/ tonă, DEEE – 350 de lei pe tonă, plastic transparent – 1,7 lei pe kilogram, plastic albastru – 1,55 lei pe kilogram, plastic verde – 0, 85 de lei pe kilogram, plastic maro – 0, 35 pe kilogram, plastic floral (PET-uri de la balsamurile de rufe, ambalaje de lapte) – 0,15 lei pe kilogram, plastic nesortat (de toate culorile) – 1,25 lei pe kilogram, folie transparentă – 0,90 lei pe kilogram, folie color 0,35 lei pe kilogram, navete plastic nebalotate – 1,20 lei pe kilogram, balotate – 1,5 lei pe kilogram, bidoane plastic vrac 0,8 lei pe kilogram, pubele plastic – 0,7 lei pe kilogram, lădiţe plastic pentru fructe balotate – 0,95 de lei pe kilogram, iar la vrac – 0,7 lei pe kilogram. De asemenea, dozele de aluminiu au preţ de 3 lei pe kilogram, deşeurile din rafie sunt valorificate la preţul de 0,15 lei pe kilogram, iar pentru sticlă societatea Greenglas plăteşte numai un leu pe tonă.
Reamintim că anul trecut s-au prelucrat doar 590 de tone de deşeu de sortat şi numai 456 au fost valorificate, în contextul în care la groapa de gunoi au ajuns 91.944 tone de deşeuri.
Compostul ar putea aduce bani frumoşi
Bani frumuşei ar putea ieşi din compost, care pe piaţa agricolă este la mare căutare ca îngrăşământ natural, dar, până acum, pentru că tarifele nu erau aprobate printr-o hotărâre de Consiliul Local, Ecosalul a dat compostul gratis, numai către Primărie, nu a făcut şi bani. Potrivit şefei secţiei Mediu, din cadrul Ecosal, Doiniţa Pârvu, compostul este de calitate, dar lumea încă nu ştie că poate cumpăra îngrăşământ natural de la Ecosal. Acum, pentru că este şi tariful aprobat în Consiliul Local, dacă va fi cerere, există şansa ca municipalitatea să aibă şi o staţie de ambalare a îngrăşământului în saci.
CITEŞTE ŞI: (FOTO) După blocurile gri... stau munţii de GUNOAIE
