Ca student la jurnalism, nu pot decât să le mulţumesc celor din redacţia „Vieţii libere” că m-au primit atât de bine printre ei, chiar dacă sunt cel mai tânăr membru al echipei şi am cea mai puţină experienţă. Pentru mine, postul de reporter la „Viaţa liberă” este cel mai frumos cadou al anului 2014, aşa că nu pot să doresc ziarului altceva decât o viaţă cât mai lungă. Cititorilor le urez sărbători fericite, multă sănătate şi un interes în continuare crescut în ceea ce priveşte ziarul nostru. La mulţi ani!
Florin Răvdan
Într-o viaţă, în 25 de ani se ard cele mai importante etape ale unei existenţe, de care depind ceea ce individul, structura, va fi pe mai departe. 25 de ani de „Viaţa liberă” se identifică, în ceea ce mă priveşte, cu propria mea evoluţie ca om. Aveam 10 ani când Viaţa a devenit, din Nouă, Liberă şi a fost prima „carte de informaţie” în vremuri în care nici nu gândeam că voi face gazetărie. Iar cartea de informaţie a devenit abecedar pentru jurnalista Mariana Constandache, la început de drum. Mulţi ani de pasiune, încredere, dăruire şi speranţă, „Viaţa Liberă”!
Mariana Constandache
Până în acest an priveam ziarul „Viaţa liberă” doar ca pe o publicaţie ce a renăscut la momentul de cumpănă al unei naţiuni, însă din martie 2014, când am călcat prima oară aici, am văzut că dincolo de paginile ziarului sunt oameni, care pun suflet şi mult timp în ceea ce fac, pentru ca cititorii să fie informaţi corect: cu ştiri de ultimă oră, la prima oră. O zi din Viaţă în care poţi fi „liber”, e o zi din cale-n dar! La mulţi ani!
Sonia Baciu
La un sfert de secol de print, urez „Vieţii libere” mulţi, mulţi ani atât pe hârtie, cât şi în pagini electronice. La mulţi ani, „Viaţa liberă”!
Monica Zanet
Ce înseamnă 25 de ani pentru un cotidian cu ediţie print neîntreruptă? Pentru un răspuns elocvent este de ajuns o privire sumară în peisajul mass-media românesc, sărăcit de dispariţia a numeroase publicaţii de profil importante până mai ieri. Sunt mândru pentru simplul fapt că existăm în vremuri în care printul pare pe ducă. Că trăim cu respect pentru public, pentru tot ce înseamnă jurnalism, imuni la virusul care face ravagii în breasla noastră, infestată de goana după click-uri şi vânzări cu orice cu preţ, inclusiv cel al sacrificării jurnalismului. Pentru toţi cei care de-a lungul anilor au făcut posibilă «„Viaţa liberă” - 25», RESPECT!
Marian Căpăţînă
O ştire din „Viaţa liberă” are în ea ore din viaţa noastră, a redactorilor. Ore în care căutăm echilibrul informaţiei pe care v-o oferim. Întrebi, ai reacţii din afară, te consulţi cu redacţia, oameni care la rândul lor întreabă, căutăm împreună răspunsuri şi când le găsim vi le dăruim, cu speranţa că vă sunt de folos. Vrem să ajutăm, uneori reuşim, alteori nu. Şi da, atunci, ne dau lacrimile, pentru că punem suflet în tot ceea ce facem şi, când ceva nu ne reuşeşte, ne împovărăm cu durerea omului. Suntem lângă el, lângă „subiect”, care ne priveşte cu speranţa că poate vom schimba ceva. Şi atunci ne întoarcem către voi, cei care ne citiţi, şi scriem cu speranţa că vom reuşi să vă deschidem sipetul inimii şi minţii ca să oferiţi la rândul vostru gânduri şi reacţii. Asta face „Viaţa liberă” de 25 de ani! Dăruieşte ore de viaţă. Fiecare om care a scris şi scrie aici a dăruit şi dăruieşte cu drag timp din timpul lui. La mulţi ani, „Viaţa liberă"!
Maria Fabian
La început a fost un vis. Apoi, mulţi oameni dornici să-mi împărtăşească din experienţa lor profesională. Au urmat sute de întrebări, ore petrecute pe teren şi în birou alături de cei care urmau să îmi devină colegi. Am învăţat, pas cu pas, ceea ce înseamnă meseria de jurnalist. Şi visul a devenit realitate. S-au adunat de atunci peste zece ani. Dar, încă au rămas sute de întrebări, mii de subiecte care aşteaptă se fie descoperite şi mii de cititori care vor să fie informaţi. Asta ne ţine în viaţă şi ne face să ne dorim să fim din ce în ce mai buni.
Teodora Miron
Pentru sfertul de veac de libertate în gând şi în fapt (în scriere), urez celui mai longeviv ziar din România „La mulţi ani!” şi cât mai multe întâlniri cu tiparul. Din cei aproape 25 de viaţă ai mei, mi-am petrecut doar şase luni în familia „Vieţii libere”şi sper să fie cât mai multe de acum înainte. Mă bucur să fiu unul dintre reporterii secţiei Social şi, în fiecare zi, să învăţ câte ceva de la oamenii „mari” din redacţie.
Ioana Ivan
Sunt doar cu un an mai mare decât cel mai citit cotidian din Galaţi şi lucrez aici de doar doi ani. Lucrurile s-au schimbat destul de mult de când fac parte din echipa "Vieţii libere" şi-mi place să cred că direcţia este una bună, corectă, profesionistă şi de bun simţ. Fac parte din generaţia tânără, devoratoare de online şi tehnologie, dar consider că hârtia va rămâne întotdeauna mai fermecătoare. "Viaţa liberă", la încă de 25 de ori 25 de ani!
Adrian Bot
Tu împlineşti un sfert de veac, eu un deceniu şi patru luni de când sunt îţi sunt jurnalist. Şi pentru că sunt un om de cursă lungă, îmi doresc încă 25 de ani de-acum încolo să mai pot scrie în paginile tale, print şi on-line. Dar pentru că acum e aniversarea ta, nu a mea, se cuvine să-şi fac ţie urări, nu mie însămi. Dar, cum sunt ceva mai personală, ca să nu spun egoistă, o să-ţi urez tot ce-mi doresc şi mie: să fii sănătoasă la trup, la minte şi la suflet, să fii dorită, să fii citită, să fii căutată şi disputată. La mulţi ani!
Anca Melinte
O revoluţie, tranziţie, capitalism, mineriade, World Trade Center, Podul de Flori, conflictul din Ucraina, crize, căldură, alegeri, politicieni, corupţie, prostituţie, mafie, olimpici, medalii olimpice şi mondiale, campionate câştigate, pe scurt, 25 de ani de „Viaţa Liberă.” Doar timpul va vedea ce va fi reflectat în paginile celui mai mare ziar local din Galaţi în următorii 25. Personal sunt la a treia experienţă în trust. Toate au fost minunate. Ţin pe această cale să le urez la mulţi ani tuturor celor care îmi sunt colegi, dar şi tuturor celor care au făcut posibil acest proiect de-a lungul timpului.
Liviu Ghinea
Nimic inedit în această aniversare. Nimeni nu este uimit că am ajuns la 25 de ani de „Viaţa liberă”. La fel va fi şi când se vor aniversa (de către copiii noştri) 100 de ani, pentru că ceea ce deosebeşte „Viaţa liberă” de alte ziare este faptul că noi vom fi aici să dăm câte o ştire de manşetă când se va mai închide câte unul dintre ele.
Bogdan Codrescu
Cred că e nimerit ca urarea de 25 de ani de „Viaţa liberă” să se îndrepte către toţi cei care au lucrat la acest cotidian, care au pus câte o cărămidă, într-un fel sau altul, în „carnea” lui. „Viaţa liberă” nu este un concept gol, mort, ci este ceva viu, format din oameni, este un rezultat al interacţiunii celor care au format corpul lui de-a lungul timpului, dar şi al interacţiunii acestora cu fapticul. Acest corpus, „Viaţa liberă”, şi-a schimbat moleculele de-a lungul timpului, a crescut ca orice fel de trup însufleţit. Desigur, trupul acesta însufleţit, format din atâtea şi atâtea molecule, nu este infailibil. „Viaţa liberă” nu este un robot, nu este un erou, dar încearcă, pe cât posibil, să îşi facă treaba. Mai mult decât atât, „Viaţa liberă” nu există fără cititori, aşa cum niciun om nu poate trăi singur, fără prieteni, familie, duşmani, Dumnezeu. La mulţi ani, "Viaţa liberă"!
Nicoleta Onofrei
Este incredibil câte pot încăpea într-o picătură de cerneală! Viaţa întregului Galaţi ar putea încăpea într-o călimară! Jurnaliştii aşează doar aceste picături una lângă alta. Aşa aflăm cât de frumoşi sunt oamenii acestor locuri, dar şi cât de trişti pot fi câteodată. Mai aflăm şi la ce visează cei de lângă noi. Iar picătura de cerneală aşternută pe hârtie îi ajută, poate, să fie mai aproape de visul lor. La mulţi ani, dragi colegi! La mulţi ani, dragi cititori! La mulţi ani, „Viaţa liberă”! Să aveţi parte doar de călimări de cerneală pline de bucurii şi veşti bune!
Ovidiu Amălinei
Când spui „Viaţa liberă”, toţi gălăţenii ştiu despre ce-i vorba. Sunt două cuvinte care, pronunţate împreună, nu şi-au modificat sensul, de la Revoluţie încoace. Sunt aceleaşi două cuvinte pe care le folosim de 25 de ani la serviciu, în autobuz, acasă şi chiar în vacanţă. Când vorbeşti despre Galaţi în fraze lungi, dar şi când foloseşti propoziţii scurte, ajungi până la urmă să pronunţi şi cele două cuvinte: "Viaţa liberă". Suntem aici, scriem, iar dumneavoastră citiţi. E semn că clar că tuturor ne stă mintea la aceste două cuvinte.
Gabriel Kolbay
Îţi doresc mulţi ani înainte, ediţii de calitate, dar mai presus de toate îţi doresc să rămâi liberă! Să te înclini doar în faţa oamenilor frumoşi, a performanţei şi a celor care te apreciază şi te iubesc! Respectă-te pe tine şi pe toţi cei care te citesc! „Viaţa liberă” nu este doar un ziar, un pilon al democraţiei. „Viaţa liberă” este suflet, emoţie, trăire. „Viaţa liberă” eşti tu, dragă cititorule! „Viaţa liberă” este Galaţi.
Corina Dobre
La 25 de ani de istorie, reinventare şi succes, îi urez „Vieţii libere”aceeaşi maturitate, acelaşi spirit inovator şi aceiaşi cititori cu aşteptări mereu crescânde. Practic, de un sfert de secol, când spui Galaţi, spui automat şi Dunăre, oţel, tei, faleză, "Viaţa liberă". Îmi doresc ca mereu de acum înainte, când spunem "Viaţa liberă", să spunem automat şi renaşterea Galaţiului, civism, nepărtinire, viziune şi chiar soluţii! În fond, „Viaţa liberă” nu ar fi fost astăzi cu nimic specială dacă, în jurul ei, nu s-ar fi auzit mereu, tot mai unite şi armonizate, vocile cititorilor, ale cetăţenilor implicaţi ai Galaţiului. Aşadar urarea aceasta este în egală măsură pentru noi, cei din spatele cuvintelor, şi voi, cei din aşteptarea lor: La Mulţi Ani şi toţi împreună!
Mihai Angheluţă
25 de ani de libertate a expresiei, 25 de ani de obiectivitate, 25 de ani de întâmplări “îmblânzite” pe hârtie, 25 de ani de emoţii trăite zi de zi împreună, 25 de ani de opinie, un singur ziar. La mulţi ani, "Viaţa liberă"!
Remus Basalic
De 25 de ani, "Viaţa liberă" se aşterne gălăţenilor ca pâinea caldă pe masă. Este pretextul pentru a ne aduna cu toţii, ca o mare familie, să gustăm din amarul lacrimilor, atunci când suntem învinşi sau neputincioşi, dar şi din mierea bucuriei şi izbânzii. Iar această întâlnire vibrantă şi aburindă ne dă nouă, celor care trudim zilnic la alesul adevărului curat de neghina minciunii, puterea să o luăm zilnic de la capăt. Nu poţi să nu te adapi zilnic din "Viaţa liberă", pentru că aici e istoria. Cea care a fost şi cea care va să vină.
Roxana Artene Penciu
Am numai 20 de ani de „Viaţă liberă”, căci mi-a fost cam frică să vin din prima într-o echipă atât de grea şi am mai ucenicit. Un vizitator spunea că aici, la ziar, e ca într-un submarin: simţi presiunea. Şi o simţi! Termenele de predare, munca de teren (pune la socoteală şi mineriade, şi interviuri imposibile, şi ameninţările interlopilor). Am apucat încă linotipul, cu plumbul acela scurs direct în matriţe şi corectura chiar şi din daltă, am simţit mirosul zeţăriei şi am făcut uneori „cap limpede”, citind direct în plumb, literele culese pe dos. De fapt, cam aici am locuit eu în anii ăştia, la „Viaţa liberă”. E cochilia din spatele meu şi are model fain!
Victor Cilincă
Am "gustat" din plăcerile acestei frumoase, dar şi foarte grele meserii, jurnalismul, cu mai bine de cinci decenii în urmă. Se întâmpla prin anii ’60 şi plăcerea de a ţine pasul cu timpul, cu evenimentele, mă stăpâneşte în fiecare clipă. Am lucrat alături de mai multe generaţii de ziarişti: 25 de ani înainte de ’89 şi tot pe atât după. Sunt două perioade în care elaborarea unui ziar a fost totalmente diferită, dar am reuşit să mă acomodez în ambele cazuri. La frumoasa aniversare pe care o sărbătorim astăzi, urez ziarului nostru viaţa lungă, iar distinşilor noştri cititori tot binele din lume, un sincer şi călduros "La mulţi ani!".
Gheorghe Arsenie
Am avut privilegiul de a fi, de-a lungul ultimilor 25 de ani, cititorul „Vieţii libere”, clientul „Vieţii libere”, competitorul „Vieţii libere”, prietenul oamenilor de la „Viaţa liberă”, iar acum sunt o parte a fenomenului „Viaţa liberă”. Povestea continuă, fără detaşarea privitorului de pe margine, dar cu acelaşi respect pentru ziarul care scrie istoria Galaţiului în fiecare zi şi pentru profesionalismul făuritorilor de poveste. Cronica următorului sfert de secol va păstra cu siguranţă aceeaşi implicare în viaţa cetăţii şi aceeaşi aplecare către nevoile gălăţenilor. Mulţi ani şi suflet bun pentru tot ce urmează să înfăptuim!
Gabi Creţu
A te gândi la „Viaţa liberă” din perspectiva celor 25 de ani care au trecut de la punerea pietrei de temelie este ca şi cum ai încerca să baţi la uşi deschise. Nu de alta, dar nimic din ceea ce s-ar putea spune nu poate fi surprinzător, încifrat, căci ziarul se confundă cu însăşi existenţa noastră, a tuturor trăitorilor în aceste locuri în ultimul sfert de veac. „Viaţa liberă” suntem noi, gălăţenii. Cu bunele şi cu relele noastre, cu dorinţa de a face şi cu tentaţia de a dărâma, cu lucirea frumosului şi ispita urâtului. Restul este doar un exerciţiu de memorie.
Costel Crângan
25 de ani. Peste 9.100 de zile în care „Viaţa liberă” a ajuns în casele gălăţenilor. În tot acest timp, ziarul a întârziat o singură dată, atunci când un Dorel a tăiat cablul electric şi tipografia n-a mai putut funcţiona, fiind obligaţi să tipărim la Ploieşti. Îmi amintesc senzaţia de gol în suflet şi de inutilitate pe care o aveam în ziua aceea. Şi acum, ani după acel moment, tresar dacă mă sună, noaptea, colegii din tipografie. Tuturor acelora care cred că să faci ziarul e simplu, le doresc doar o zi ca ale noastre. Celor care ne citesc, le mulţumesc. Atât.
Anca Spânu
Am în palmaresul propriu 17 din cei 25 de ani ai „Vieţii libere”, mare parte din această perioadă „în umbră”, în echipa tehnică fără de care niciun ziar nu poate ajunge în mâinile cititorilor. Am fost alături de „Viaţa liberă” la prima ediţie color, la apariţia site-ului, la modificări de format şi de design, toate acestea realizate cu un singur scop - un ziar mai bun pentru gălăţeni. Iar acum, la moment de bilanţ, pot spune cu toată convingerea că am reuşit. La mulţi ani şi la multe ediţii, „Viaţa liberă”!”
D.C.Predescu
Sunt inginer. Până acum trei ani şi jumătate, înainte de a mă alătura echipei cotidianului "Viaţa liberă", cuvintele ca "presă liberă", "jurnalist", "redactor" sau "cod deontologic" nu însemnau foarte mult pentru mine. Mi se părea ceva simplu de realizat. Ceva talent, un pic de cultură generală, câteva informaţii şi ziarul este gata!
Lucrând alături de ziarişti am înţeles că, pentru a edita un ziar care să rămână de 25 de ani printre primele cotidiene din ţară, este nevoie de mult mai mult. E nevoie de o echipă redacţională plină de dinamism, care să fie conectată în permanenţă la tot ceea ce se întâmplă în jur. E nevoie de jurnalişti responsabili, cu putere de discernământ, cu tărie de caracter.
Pe lângă echipa redacţională, e nevoie de profesionişti din multe domenii, ca tehnoredactare, corectură, IT, publicitate, difuzare, distribuţie, contabilitate. Este un întreg, care trebuie să funcţioneze perfect pentru a reuşi să apărem în fiecare dimineaţă cu informaţii cât mai complete, cât mai utile. Nu este deloc simplu, dar este provocator! Nu este deloc uşor, dar este frumos!
În această zi aniversară îmi doresc ca dumneavoastră, cititorii noştri, să înţelegeţi ce efort implică această activitate, să ne susţineţi în continuare şi să aveţi încredere în noi. Vă promitem ca întotdeauna vom relata în paginile ziarului, în mod obiectiv, atât lucrurile bune, cât şi pe cele mai puţin bune, şi că vom fi în permanenţă în slujba cetăţenilor acestui oraş.
Cristina Cocu, director general Trustul de Presă Dunărea de Jos SA Galaţi
