* Între 18 şi 39 de ani, un consult la trei ani, de la 40 de ani, un consult pe an * Decizia intră în vigoare la 1 ianuarie 2015 * Unii medici susţin că astfel va scădea numărul persoanelor asigurate
Programul de prevenţie destinat până acum persoanelor care contribuie lună de lună la Fondul unic de asigurări de sănătate va fi extins, de la începutul lui 2015, şi pentru cetăţenii neasiguraţi. În această situaţie se află în jur de 200.000 de gălăţeni, care, în funcţie de vârstă, vor beneficia de consultaţii de prevenţie. Până în prezent, persoanele neasigurate puteau beneficia doar de servicii medicale în cazuri de urgenţă.
Decizia a fost luată de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, şi de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Printr-un ordin comun, cei doi oficiali au stabilit extinderea pentru toată populaţia României a programului de prevenţie prevăzut în pachetul de servicii medicale de bază, de la începutul anului 2015. "Este vorba despre un ordin ce modifică şi completează Legea 95/2006 (Legea Sănătăţii - n.r.). Prin acest ordin, pachetul minimal de servicii devine mai cuprinzător. Practic, de la anul, şi gălăţenii neasiguraţi au acces gratuit la servicii de prevenţie şi la acţiuni de suport”, a explicat dr. Elena Vrabie, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi.
Două grupe de vârstă
Potrivit legii, din a doua jumătate a anului 2014, toţi gălăţenii asiguraţi beneficiază de un consult medical preventiv acordat de medicul de familie. Pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani, acest consult este făcut o dată la trei ani. În cazul persoanelor trecute de 40 de ani, consultul se va face anual. Prin decizia luată de autorităţi, de aceste servicii vor avea parte şi persoanele neasigurate.
Gălăţenii neasiguraţi pot beneficia de acest drept adresându-se oricărui medic de familie. Doctorul este obligat să-l consulte pe pacient, serviciul fiindu-i apoi decontat de CJAS. “Dacă vor apărea situaţii în care medicul nu va avea timp pe loc pentru consult, pacientul va fi programat pentru o dată ulterioară”, a mai spus dr. Vrabie.
De unde vin banii
Pentru finanţarea iniţiativei, banii provin atât de la Ministerul Sănătăţii, cât şi din Fondul unic de asigurări de sănătate. Unii medici sunt de părere că măsura poate fi o capcană. “Este bine că generalizăm activităţile de prevenţie. Astfel, dacă gălăţenii chiar vor merge la medic, starea generală de sănătate se va ameliora pe parcursul timpului, pentru că multe boli vor putea fi tratate din stadii incipiente. De cealaltă parte, însă, cred că această măsură va încuraja populaţia să nu mai plătească asigurare de sănătate. Pentru ce să dau lunar bani către fondul de asigurări, când şi vecinul care nu plăteşte are parte de aceleaşi servicii. Oricum, avem un sistem de sănătate subfinanţat, iar dacă acest lucru se va întâmpla, lucrurile se pot înrăutăţi”, a declarat un medic gălăţean care a dorit să rămână anonim.
De ce este nevoie de prevenţie
România este dată mereu exemplu negativ, atunci când Comisia Europeană publică date referitoare la starea de sănătate a populaţiei. Ţara noastră este pe primul loc la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. Poziţii fruntaşe ocupăm şi atunci când se vorbeşte de cancerul de sân, de colon sau de plămâni. Şi bolile cardiovasculare, de plămâni şi de ficat fac în România mai multe victime decât în alte ţări europene.
În acest context, prevenţia ar trebui să joace un rol mult mai important, aşa cum deja se întâmplă în celelalte ţări. Singurul tip de cancer pentru care există un program de screening este cel de col uterin. De când a fost iniţiat, în toamna lui 2012, programul a suferit numeroase sincope, cauzate de lipsa banilor. Medicii cred că acţiuni similare ar trebui desfăşurate şi pentru cancerul mamar, precum şi pentru cel de colon. Aceste programe ar permite depistarea din timp a tumorilor, fapt ce ar scădea simţitor mortalitatea.
